Cum ziceam ca mereu imi place sa fac opinie separata, doar asa ca sa nu merg cu turma, daca toata lumea merge la munte la ski, eu merg la mare…am vrut sa zic la plaja, dar nu e chiar atat de cald si e perioada mai ploioasa asa ca mai usurel cu soarele.
Sunt de trei zile aici si inca nu prea pricep mare lucru. Temperatura mult mai ridicata decat acasa, faptul ca se circula pe partea stanga a drumului (mostenire de la englezi), portocale si lamai in pomi sau cazute pe jos de coapte, asa cum stau la noi merele si prunele, vegetatia pe alocuri de toamna, dar cel mai adesea de vara tarzie cu flori viu colorate, palmieri si arbori in general cu frunze ca acele, ma tin intr-o continua uimire.
Azi a fost prima data cand am iesit singura fara insotitor intr-un drum de vreo jumatate de ora pana la mare. Dincolo de faptul ca semafoarele exista doar pentru masini si ca nu-ti prea permite nimeni sa traversezi pana nu iei problema vitejeste in mana si te lansezi cu curaj cand nu mai sunt masini asa aproape si ca evident! ca m-am asigurat din dreapta, partea din care nu veneau masinile si cand am intors capul m-am speriat de unul si ca nu aproximez corect cum iau soferii curbele si ma trezesc in fata lor si le vad buzele murmurand ceva de drag la adresa mea, alte probleme majore nu am! Am ajuns pe malul marii, o mare lina, valurita imperceptibil, cu vapoare in larg, dar mult mai aproape decat sunt eu obisnuita de la marea noastra, fara scoici si nisip cam putintel. Trebuie tinut cont de faptul ca acum nu este sezon si singurii care erau pe plaja erau cateva bone cu niste copilasi si putini turisti de natie straina. Am naufragiat pe o banca si am privit interminabil in zare, calea aurita pe care o facea soarele sclipind jucaus in apa. Din cand in cand vantul cadea si se facea cald si cand ma simteam mai bine am vazut in dreapta ca se innorase amenintator. Dupa ce am ezitat un timp, nevoind sa ma desprind de peisajul pe care il ador, piruetez si vad in spatele meu cerul negru, mascat de hotelurile inalte in constructie. Hmmm, m-am gandit ca avand in vedere distanta care o aveam de parcurs pana acasa nu voi scapa nemurata, ceea ce s-a si intamplat. O ploicica calduta dar insistenta m-a udat uniform accelerat motiv pentru care am grabit pasul si am reusit sa-mi adun cateva impresii sa le impart cu voi. Sper sa nu ploua chiar in fiecare zi, ca acum daca am descoperit ca marea nu e atat de departe pe jos…as vrea s-o vizitez mai indelungat!










Urmaresc cu interes, Anca. In iulie, dupa examenul baiatului meu, vrem sa ajungem si noi prin Cipru. Zile pur si simplu uimitoare sa ai!
iti multumesc, deocamdata cam tot e uimitor pentru mine. pacat insa ca in sezonul asta cam ploua si zilele insorite sunt destul de rare. vara insa nu ploua cu lunile…asa ca va urez sa ajungeti aici si sa va distrati, merita!
Vacanță plăcută în continuare!
iti multumesc,diana, acum imi fac curaj sa dau o raita pe afara, e inchis si sta sa ploua, nu e chiar vremea mea favorita, dar mi-e dor de mare si vreau s-o salut si azi
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 52) « Blogul lui Teo Negură
Te-ai dus in tarile caalde.
Bravo!
Iti poti satisface dorul de verde,de fructe la locul lor pe crengi,de flori la locul lor,nu taiate.
Sa-ti fie bine!
imi este! daca nu ar trece zilele astea atat de iute, ar fi superb
Anca, dacă tu ești la mare, și eu mă simt bine! Unde scrie ”mare, ocean, plajă, faleză, valuri, senin, albastru, etc” deja mă simt excelent. Dacă soarele sclipește jucăuș în apa mării, totul fiind asezonat cu citrice numai bune de cules, pesemne că ești teribil de fericită, că doar și tu ești o fiică a mării!
Frumoase poze.
Ia ploicica aceea doar ca pe primăvăratecă aluzie!
Chiar dacă Enya merge în aprilie la San Remo, cu colegii de teatru, deoarece au luat Premiul I la Come with us to Dramaland (teatru în limba engleză), iar noi am hotărât un traseu pe Riviera franceză (sper că mai dau o fugă și la Venezia), Cipru rămâne o destinație atrăgătoare, la loc de cinste pe lista mea.
Distrează-te, simte-te bine!
ma bucur ca iti induc o stare de bine
felicitari Enyei pentru premiu si sper sa aveti o vacanta extrem de reusita!
Să ai zile cu soare! Am şi eu o curiozitate de om care nu a călcat print ţări cu portocali şi lămâi crescuţi pe marginea drumului: ia spune maică, portocalele alea pe care le culegi cu mâna din copăcel sunt la fel ca alea pe care le culegi cu mâna din lădiţa din supermarket?
nu,sunt mult mai bune. eu am cumparat unele tare acre acasa. aici au alt gust! mai aromat si mai ales dulce…
vaiii..Cipru..ce amintiri frumoaseee
)
te cred! lasa bine ca ai ce-ti aminti
heeeei… vacanţă frumoasă să ai. presimt că ne vei aduce poveşti frumoase celor care te aşteptăm în ger şi zăpadă. (nu mă plâng, pentru mine vremea de acum şi de aici este excelentă)
nu am fost niciodată în cipru, vara aceasta cred că nici nu voi avea vacanţă, dar… cine ştie?!
niste crampeie de soare si de mare vei gasi pe aici. restul…pana la vara mai e mult, vom trai si vom vedea!
Hello redskyus!
Introducerea odata incheiata, zic sa trecem la subiect. La cel condimentat
Bine te-ai ritornerat din aventura greco-turca! Misto pozele! N-ai si una cu tine “murata” si cu vestimentatia mulata, din cauza de ploaie?
cine a zis ca m-am intors? inca prestez aici si nu pot sa-ti zic cat de bine imi e
doar ca unii mai si lucreaza asa ca mai am timp si de net!
azi nu m-a prins ploaia si am kilometrat pe malul marii.
Ai grija, sa nu-ti dai kilometrajul peste cap, cu atita litoral
) si ai grija sa nu le spui “kali nihta” la turci, c-ai incurcat-o
Da’ de poze nu amintesti? Frumoase astea pe care le-ai pus, da’ parca-s la ora de botanica. Baga si tu un redsky, ceva, ca nu te fura nimeni (fara consimtamintul tau
un red sky va fi in postul de maine, ca dedicatie pentu tine. au astia cu marea lor niste nori ciudati invalatuciti si un cer care trece in tot felul de nuante la apus.
sunt in partea cipriota, care nu se afla sub influenta turcilor. si dimineata cam toata lumea e la munca, am prins doar un libanez pe plaja, dar l-am descusut temeinic
Draguto, ti-as sugera un redsky, cu un red sky ca fundal
lasa nu mai sugera tu atatea, ca am eu aici tot ce-mi trebuie, nu te teme
Eu nu pe tine te plingeam ca n-ai avea, ci pe mine
detectez o urma de regret?
Frumos Cipru, am cateva amintiri faine de acolo.
E drept ca a fost doar un weekend ( si ca in acelasi hotel cu noi a stat si Tatulici, pe care nu-l pot inghiti), dar a fost super!
Distractie placuta si ai grija sa te si odihnesti!
ma odihnesc din plin, multumesc de urare
Pingback: Un weekend in Cipru « Gradina visata