Mi s-a parut mie ceva ciudat de dimineata, ca nu functionau aparatele ce valideaza abonamentele, dar m-am gandit ca mai sunt si defectiuni… Cand am ajuns in centru, la fiecare intersectie era cate un politist care dirija circulatia in alta parte. Hmm, deja era extrem de suspect, am cautat pe net si am aflat: cei de la RATT faceau spectacol si aveau nevoie de centrul liber. Au deviat tramvaie, au inchis strazi. Banuiesc ca pentru soferul de rand si cu treaba cat casa, a fost un chin. Pentru mine ca pietoan(t)a a fost un deliciu. Mi-am amintit de 23 August cand totul se golea, dar asta e alta poveste!
La ora anuntata am dat o fuga pe pod la Bega sa vad si eu tramvaiul cu cai, atat de cantat si de cunoscut! Din pacate, n-a pornit la ora anuntata si o mare parte din pensionari cu nepoteii din dotare stateau la umbra asteptand. Am facut cateva poze, in care cu greu se zareste ceva de multimea care inghesuia caii, apoi am investigat “flota” de mijloace de transport promisa de articolul din ziar. Erau vreo patru feluri de tramvaie, doar cel cu bancute din lemn constituind o noutate pentru mine. A fost interesant sa imi amintesc evolutia… Autobuzele aveau doar modelul cel modern, cu care se circula la ora actuala.
Tramvaiele au inceput sa inainteze usor, moment in care am auzit zvon de copite si am zarit galopul cailor care trageau tramvaiul mult asteptat, plin ochi de copii entuziasmati, in ropotele de aplauze ale celor depe margini. N-am apucat sa ma bucur prea mult, pret de-o poza, pentru ca mergeau iute calutii, ca gandul! si au disparut in directia pietei.
In timp ce ma fortam sa pozez un vatman cu uniforma in fireturi si epoleti, tocmai si-a facut si primarul aparitia, in urma tramvaiului cu cai. Toti alergau disperati sa prinda cat mai multe cadre. A fost un moment sarbatoresc, care chiar mi-a dat senzatia ca e un moment din istorie de care ne putem aminti cu mandrie!
Putin lateral o fanfara intona piese ale vremii tramvaiului cu cai, intr-o maniera care m-a facut sa zambesc. Dirijorul simtea muzica, aprope dansand, ignorand soarele ce ucidea la peste 30gradeC, iar muzicantii cantau cu talent melodii cunoscute.
M-am sustras discret dintre ei si pe urmele potcoavelor frumos conturate pe asfaltul aproape topit, am plecat in treburile mele. Frumoasa initiativa, la mai mare!
du-ma-acasa … mai tramvai …! azi nici tramvaiele nu mai scirtiie la curbe ca atunci cind aveam 6 ani!!
Tare frumoase treburi se intampla la Timisoara! Felicitari edililor!
da, intiativa aceasta mi s-a parut si mie deosebita, de aceea v-am povestit si voua!
dupa fazele de cacao pe care ratb-ul le-a facut prin Bucuresti, nu ma mai impresioneaza nimic. nush cum e la TM, dar in capitalie este o bataie de joc cu preturile si cartelele lu’ peste, mai scumpe decat la Viena
aaaaaaa, hai sa nu vorbim de preturi, un bilet cu 2calatorii costa aprox 0.85euro, ceea ce e suficient de scump pt conditiile oferite. mai nou nici climele din autobuze nu merg, fie nu stiu ei sa le seteze, fie nu mai au freon sau cu ce merg… fie s-au invechit de anul trecut! incerc sa vad partea buna, insa e din ce in ce mai greu!
Interesant! As fi vrut sa vad si eu tramvaiul tras de cai. Deci au facut spectacol. Bravo lor!
da, a fost deosebit, o pata de culoare bine venita!
pe când eram copil, auzeam mereu despre tramvaiele din timişoara. asta ca să nu mai spun că bunică-mea mergea des pe-acolo şi mi se părea un fel de ţara minunilor această timişoară, iar cum la noi tramvai nu era, mi se părea ceva fabulos, ca nişte trenuleţe speciale, aparte.
le-am cunoscut şi eu, copil fiind, când bunica m-a luat cu ea în drumurile ei, am văzut şi eu celebrul tramvai… şi nu era o caleaşcă!
eu de cand sunt aici, am prins vreo 3tipuri de tramvai, pe care le-am revazut la expozitie, a fost interesant sa-mi aminesc, poate pt a aprecia mai mult evolutia…
mi-ai dat o idee de post, dar mai trebuie creionata sa vedem daca va iesi ceva
să foloseşti ideea şi să scrii cu spor!
mă bucur mult!
si eu
La noi nu am auzit sa fi fost ceva de genu`…
tocmai de aceea ti-am povestit eu, ca sa te bucuri si tu!
se mai întâmplă şi chestii frumoase în ţărişoara asta a noastră
ceva frumos cu niste caluti
Pingback: În laminorul verii « Gabriela Elena
Foarte frumos, ma bucur ca fac si la noi astfel de expozitii
Vb ta si la mai mare!!!!
da, sa vedem. ei au promis ca va fi sarbatoare in fiecare an in 8iulie. vom vedea…
Foarte fain eveniment! Uite că am aflat/văzut atâtea lucruri interesante aici, la tine! Să ne mai povesteşti!
O seară frumoasă, dragă Red!
ma bucur ca ti-a placut, o seara buna si tie, alex
Prin ’90 am ajuns şi eu pe la Iaşi, în vizită la un bun coleg şi prieten. O să ţin minte cât voi trăi călătoria pe care am făcut-o cu… “Supozitorul”
– un celebru tramvai din Iaşi, care avea o formă mai…interesantă şi zdrangănea din toate încheieturile! Tot drumul am râs în hohote împreună cu prietenul meu care îmi spunea bancuri cu …tramvaiul! Aş întreba-o pe Georgiana dacă ea ştie ceva despre celebrul “Supozitor”!
aveam si noi unul din asta vechi, cand eram prin facultate, avea usi pe ambele parti si cabina de condus in ambele capete. era vechi si de groaza! ce mult e de atunci