Participare duminicala la obisnuita Provocare lansata de Costin Comba “Life in pictures”.
-
Articole recente
-
Top articole
Arhive
Etichete
amintiri apa bani barbati bere blog bruxelles calatorie carti cladiri colegi concert copii craciun culori duzina de cuvinte familie femei film flori frunze ganduri liniste mama mancare mare muzica oameni parc piata unirii pics ploaie poza poze prieteni primavara relatie relatii soare timisoara timp toamna vara viata zapadaBlogroll
- adela
- alex
- alicee-traveller
- altcersenin
- ana a lui manole
- balance
- bistro margot
- bodyrock
- carmen
- coolnewz
- costin comba-blog fotografie
- cristian gheorghe
- daliana-blog foto
- dani
- dojo
- fosile
- geanina
- george secareanu
- georgiana
- gregorie casa
- happy river woman
- Kadia
- nomadic
- nsrider- foto blog
- oana
- ovi
- psi
- scorpiuta
- silavaracald
- silving
- vladul kadiei
- zazuza
Clubul Psi
-
Comentarii recente
redsky2010 on Tear Drops Nice on Tear Drops redsky2010 on Tear Drops redsky2010 on Tear Drops redsky2010 on Tear Drops Meta


Ha, ha! Ce mândru este…”Curcănilă”! Pasărea asta mă amuză nespus de fiecare dată cu …ifosele lui de mare “frumos”. Ce mai mă jucam cu ei în copilărie şi ce-i mai necăjeam prin gard fluierându-i, până oboseau “bolborosind” la mine, roşii de furie!
O duminică frumoasă, Red!
mie mi-e frica de ei… l-am pozat de la distanta sa nu ma manance
duminica faina si tie, alex!
bine ca acum spui! aveam un maieu rosu cand am facut poza
seara faina si tie, geanina!
Mă terminam în copilărie de frică de „maybe a peacock”-ul tău
!
Acum am crescut mare și pot fugi repede de el…
da,dar e cam mare si cred ca are si viteza. mai bine nu ma risc
Acolo duce prima dată gândul. Înapoi la copilărie.
Ideea e grozavă. Mulţumesc!
ma bucur ca ti-am amintit ceva placut…sper. cu mare placere!
Mândru, frumos, dar arțăgos! O zi frumoasă!
era taciturn si il pazea un om cu o joarda. n-am testat sa vad cam ce putea face!
seara faina si tie!
Pingback: life in pictures 6 « Rokssana's Blog
ce frumos e…poate parea o lebada….cu un pic (mai multa) imaginatie…:))
bun si lebadusca
m-am gandit de multe ori fiecare priveste si vede ce-i place sa vada. si pentru lucruri si pt oameni
Frumos, dar nu cred:). O zi frumoasa!
asta e, mai incerc data viitoare
seara faina!
hai,mai, ca nu-i adevarat ca-s artagosi
cum sa-ti fie teama de-o biata pasare ?
nu-i biata,ca-i mare si se uita urat!
Aseara am gasit o cautare ajunsa la mine pe blog: cum se cresc curcanii albi. Si m-am intrebat, scotocindu-mi memoria – exista curcani albi???
Ms de raspuns!
stii ca uneori se potrivesc multe fara sa le cauti in mod deosebit. cred ca asta m-a atras si pe mine, culoarea si cum statea tantos.
cu toata placerea!
mie de gâscani mi-e frică
) când ridică capul și sâsâie! sssssssss!
si de aia, m-a atacat unul odata, aveam o plasa grea si statea in drum. am zis ca doar ma sasaie, dar s-a aruncat la mana cu plasa, noroc ca aveam degetele stranse pe maner si n-a reusit sa ma ciupeasca. i-am bagat un picior asa usurel, ca m-am speriat. mi-a fost rusine dupa aia… dar asta a fost prima reactie
unde l-ai gasit? e splendid!
in satul unde am cules struguri saptamana trecuta. si mie mi s-a parut deosebit. se uitau aia la mine cum faceam poze ca la masini straine
De cand m-a atacan un curcan, pe vremea cand eram copila, sunt inspaimantata de pasarile astea. De fapt, nu sunt niste pasari, sunt niste oale sub presiune, prevazute cu un cioc puternic si necrutator, si cu niste aripi care lasa urme, daca sunt vanturate, in pozitia de lupta!
brrrrr, acum ca mi-ai zis nu ma mai apropii nici macar cat sa fac o poza!
când eram pici aveam un curcan tare fioros. dar şi un câine, boxer, care mă apăra. acu… nici fript să nu-l văd!
hai ca fript merge…ca nu mai musca!
-Mi-aduci în zbor numai amintiri ale copilariei, ce stârnesc zâmbete pe buze.
O zi frumoasa!
sa inteleg ca si pe tine te-a alergat unul?
seara faina si tie!
cînd o fi Thanksgiving Day???
undeva prin octombrie?
Vezi ce inseamna sa fii “fixat” ? De cate ori aud sau vad “curcan” ma gandesc la militieni ! (asta poate fi un subiect bun pentru un psihanalist).
… si urmarea “Hai bai, de ce trebuia sa ne aduci aminte ?” …
)
Al doilea lucru la care ma gandesc este prima ciorba de potroace pe care am facut-o pentru prieteni, pentru dimineata de dupa un revelion. Multa vreme dupa, nimeni nu mai tinea minte anul, nimeni nu mai tinea minte cadourile, nimeni nu mai tinea minte ce a fost la televizor … tot ce se spunea cand aparea subiectul “curcan” era “Bai, mai tineti minte ciorba aia de potroace pe care ne-a facut-o … ?” …
Interesant.
Ce-ar mai merge umplut dumnealui, curcanul! Ehei…
ar merge… mancam toti bloggerii la cat amar de carne are pe el!
Şi eu eram tare fricos în copilărie, când vedeam “lighioanele” astea înfoiate, dar m-a învăţat bunica să merg spre el cu curaj şi să-l apuc de mărgele. Mi-a fost greu până am prins curaj, dar şi-acum îmi place să-i apuc de “podoabe”
Sunt tare simpatici, mai ales când fac curte…”cadânelor”!
Noapte bună, Red!
adica vrei sa spui ca te lasa sa-i prinzi de margele??? mi se face rau!
noapte buna si tie, alex!
Ei, dacă îi iei cu uşurelul, nu mai sunt aşa fioroşi. Dă-le niscai boabe, sau ceva verdeaţă tocată mărunt, şi să vezi ce prietenoşi devin!
nu zici tu rau, cu mancarica devin cu totii prietenosi!
Eu de cate ori vad un curcan imi aduc aminte de pasarea veinului meu, care inghitea tigari aprinse.
definitely a peacock!
))
asta voiam sa aud!