Judecata

Se facea ca era odata la curtea unui rege bogat o neintelegere: care dintre trasaturile omenesti e mai valoroasa? S-au intrunit la masa de judecata mari invatati, sfetnici, oameni cu stare, reprezentanti de rand ai poporului, tineri, batrani, casatoriti sau singuri, barbati in mare parte, dar si cateva femei (nu sariti, fetelor, femeile la vremea aia nu aveau prea mult dreptul la cuvant si nici nu se grabeau sa se afiseze atat de mult in public!). Asadar au inceput sa se infatiseze: intelepciunea, imbracata cu gust, fara a epata, dar privind superior la cei din jur, ca si cum cunostintele dobandite o faceau sa nu se amestece cu oricine. Invatatii au aprobat zgomotos facandu-i loc in fata lor. A urmat bogatia gatita somptuos, cu haine scumpe cusute in fir de aur, incarcata de matasuri sofisticate si atarnand de bijuterii ostentative. Oamenii avuti au aplaudat si au inconjurat-o cu drag. Apoi minciuna a pasit suverana, pleznind de sanatate si zambind atotcunoscatoare spre reprezentanti din cam toate categoriile, indiferent de varsta sau avutie, fiind invitata in mai multe locuri si nestiind unde sa se aseze mai intai. Se crea o oarecare invalmaseala, insa regele facu apel la liniste batand dintr-un ciocanel ce-l avea in mana, un gest putin cam brutal, care le aminti tuturor ca se aflau intr-o sala de judecata. Apoi au sosit cu alai mai modest fuga de raspundere, lasitatea, indiferenta, resemnarea, ingamfarea, prostia, lenea toate gasindu-si foarte repede loc si chiar tovarasi cu care s-au imprietenit rapid. Intr-un final, cand toate locurile s-au ocupat au intrat stinghere, ramanand aproape afara  modestia, omenia si bunul-simt. Fiecare din cei aflati in Marele Sfat isi acordase deja votul unora dintre trasaturile intrate la inceput sau chiar mai multora, astfel incat cele trei sosite ultimele ramasera nebagate in seama. Dupa deliberari batalia mare urma sa se dea intre bogatie si indiferenta, dar deja parea ca prima are cu mult mai multi sustinatori.

Fiica cea mica a imparatului se apropie de Marele Sfat prezidat de rege si ceru dreptul la cuvant. Vocea ei rasuna clar si raspicat facandu-i pe toti cei prezenti sa taca asteptand curiosi sa vada ce are de zis fatuca aceasta imbracata modest si a carei voce se auzea destul de rar in incaperile palatului.

-Oameni buni, nu lasati bogatia si indiferenta sa va ia mintile! Ele vin insotite adesea de invidie, egoism si rautate, care nu va vor aduce nimic bun. Priviti adanc in sufletul vostru! Pentru ce adunati atatea bogatii, uitand de modestie, omenie si bun-simt? Opriti-va din fuga aceasta de agoniseala macar pentru un timp si priviti in jur! Sunt oameni ca voi care sufera, pe care-i puteti ajuta, dar pe langa care treceti ignorandu-i! Va veti trezi bolnavi si batrani, fara nimeni in jurul vostru, doar cu bogatii fara suflet!

Oamenii plecara capetele o vreme, fata parasi incaperea, iar judecata se relua in cateva clipe, starnind galagie mare, dispute si certuri fara sfarsit. Fata dadu din cap si pleca mai departe, lasandu-i sa dezbata o dilema fara iesire… care se pare ca s-a pastrat pana in zilele noastre.

Textul face parte din provocarea de luni lansata de Psi. Pe aceeasi tema au mai scris:

http://scorpio72.wordpress.com/2012/01/30/provocarea-judecata/#comment-7641

http://labulivar.wordpress.com/2012/01/30/judecata/#comment-4423

http://cita-topa.blogspot.com/2012/01/judecata.html?showComment=1327922616267#c9029560243504704797

http://tiberiuorasanu.wordpress.com/2012/01/30/judecata/#comment-16111

http://dictaturajustitiei.wordpress.com/2012/01/30/rugaciunea-unui-judecator/#comment-6955

http://www.psi-words.com/2012/01/30/judecata/#comment-10706