Cu motorul prin Europa(II)

Ziua aceasta a fost cireasa de pe tort. Am avut o vreme superba,iar peisajul a fost de la spectaculos,la socant , masiv , grandios…  sau toate la un loc.

Obiectivul era Passo Stelvio,o trecatoare din Italia,renumita pentru gradul mare de dificultate al curbelor in ac-de-par.  Sincera sa fiu asteptam cu oarecare teama sa vad. Am debutat cu un Pas mai micut,abrupt ,cu schimbari sinuoase de directie si inclinatii ale drumului,destul de dificile. La fiecare curba intorceam capul sa vad cum arata in jos ,dar si ce urmeaza. Aproape mi se desurubase complet si pe langa asta inclinarea motorului la curbe,dadea o senzatie aparte urcarii. Mi-au placut mereu serpentinele,insa pe motor,iti dau alta senzatie. E totul mai aproape,poti sa atingi,miroase fiecare padure altfel…da si fiecare ferma de animale,tot altfel! Asta ca o paranteza,ca fermele sunt mai la ses.

Toata aceasta urcare a durat putin,si am tratat-o cu indiferenta,in asteptarea marelui star : Passo Stelvio. Am intrat cu curaj si urcarea a continuat. Eram insirati la distante bune unii de altii,masini,motoare,biciclete,fiecare incercand sa faca loc si celuilalt, dar si sa abordeze cat mai avantajos curba. Nu-mi amintesc daca m-am uitat vreodata cu atentie la sosea pe serpentine. Retin doar un Transfagarasan indepartat si facut cu teama,cu o Dacie veche. De data aceasta ,cum spuneam, am respirat cu toti porii fiecare panta,aparata riguros cu parapete de piatra. Motorasul ne-a urcat fara probleme,dar nu m-am putut impiedica sa admir biciclistii care pedalau aproape pe loc,urcand fara oprire.Asta da hotarare si dorinta de a invinge!

Peisajul a inceput sa se trasforme in munte brut,cu vegetatie arida si saracacioasa,culminand cu varfuri acoperite de o zapada prafoasa ,ca o plapuma lasata prea mult timp in bataia vantului. In punctul cel mai de sus mirosea imbietor a (mici era sa zic,uitand ca nu suntem in Romania!)fripturi,ne-am strecurat printre turistii grupati strategic in gasirea punctului optim, de a introduce tot muntele in poze si am coborat,la fel de ordonat,curbele ascutite si lasand in urma muntii distanti si majestuosi.

Drumul a continuat la altitudini mai joase,dar indreptandu-se hotarat spre noi cuceriri :Alpii Dolomiti. Daca ziua aceasta a fost cireasa excursiei, Dolomitii,au fost cireasa zilei! Zarindu-se initial in departare ca si degetele rasfirate ale unei maini,dupa ce ne-am apropiat,spre marea mea uimire,s-au dovedit a fi lanturi intregi de munti golasi,inconjurati la baza de vegetatie pufoasa verde,sau pomi micuti,ca niste machete. Contrastul dintre verdele peisajului de la baza si masivitatea muntilor,m-a lasat fara grai. Am inceput sa pozez in disperare,din mersul motorului,oprita in rasuciri ciudate,sa prind si ce-i in spate si ce-i in fata si ce-i sub,si,si…daca se poate sa duc toate imaginile cu mine acasa.

Coborarea s-a incheiat la Cortina d’Ampezzo,o statiune frumoasa,cu spectacole in aer liber,un fel de carnaval si o mare de turisti.Am preferat sa fugim de aglomeratie,intr-un orasel micut in Austria,Sillian,unde am innoptat.De remarcat barul simpatic P99,atmosfera calda si tocmai buna de zapacit mintile cu bere. Zis si facut!

One thought on “Cu motorul prin Europa(II)

  1. Pingback: Cu motorul prin Europa(ultima parte) | Redsky2010's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s