Aprofundam sau cautam ceva nou?

Azi nu vorbim de relatii, ci despre filme sau carti. M-am contrazis adesea cu mama, o cititoare asidua de-o viata, referitor la subiectul asta. Ea sustine ca nu are sens sa vizioneze un film inca o data, pentru ca-si pierde timpul, iar cartile citite o data si-au pierdut nota de interes. Eu am alta parere. In ceea ce priveste cartile le reiau la interval de cativa ani, mai ales cateva scrise bine, cu viziuni corecte despre viata si cu un fel de stiinta a supravietuirii indiferent de imprejurarile potrivnice. O parte din amanunte le uit, la altele reusesc sa descopar fatete la care nu m-am gandit la precedentele lecturi.

Referitor la filme, aici e o alta poveste. Actiunea o retin din prima, imaginile le uit mai greu, doar ca la vizionarile ulterioare nu ma mai fura ce se desfasoara in prim plan si studiez secundarul: interioarele, hainele sau savurez cu nesat pasajele care mi-au placut. Nu pot spune ca retin si replicile, ma amuza teribil cand vad oameni care reproduc dialoguri intregi din filme. Cred ca ma atrag mai mult faptele, fetele oamenilor si situatiile decat vorbele in sine. Mai sunt si anumite comedii tocmai bune pentru zile ploioase si perfecte pentru ras pana te doare burta.

Totusi recunosc ca apelez la reluari doar cand raman in pana de carti noi, sau nu e nimic de vazut ca filme (ceea ce atata vreme cat functineaza netul nu se va intampla prea curand!), cand mai cad in butoiul cu melancolie si actionez la sigur. Un film simplut dar cu o mare doza de optimism mi se pare „Pretty woman”. Nu pentru actiunea de poveste, complet irelevanta si inaplicabila zilelor noastre, cat pentru actrita (Julia Roberts). Are o vitalitate si un ras molipsitor, un mod de a se bucura de lucrurile bune care i se intampla si o dorinta de a fi mai mult, o corectitudine si o simplitate de a lua lucrurile asa cum sunt. E o poveste, stiu…dar uneori simtim nevoia sa mai credem putin in povesti.

Un weekend placut!

Anunțuri

6 gânduri despre „Aprofundam sau cautam ceva nou?

  1. vad uneori filmele in reluare. Insa cu sigranta recitesc o carte care mi-a placut. Recordul personal la cea mai citita carte a fost de 8 ori. Si de fiecare data mi -s parut interesanta si fascinanta. Exact cum spuneai, descopeream lucruri, nuante, idei pe care nu le sesisazem la prima lectura.

      • fara Biblie 🙂 prima mea carte citita de mine, integral si fara ajutorul parintilor a fost „Aventurile lui Tom Sawyer”. Aveam aproape 7 ani. Apoi m-am dezlantuit in lectura. Cea mai citita a fost Winetou. Poate pentru ca ea mi-a insuflat un spirit de aventura care m-a urmarit in tot cursul vietii. 🙂 Cand nu aveam ceva nou de citit, luam din biblioteca o carte pe care o citisem si o parcurgeam din nou. Trebuia sa devorez ceva.

      • cam asa si eu.primele ce-mi vin in minte sunt „Panza de paianjen” a Cellei Serghi si „Aventurile unei fete cuminti”-Simone de Beauvoire. imi place sa urmaresc cum gandesc altii 😉
        prima carte citita nu mi-o amintesc, dar Winetou mi-a placut si mie. E undeva alaturi de „Lorelai” si „La Medeleni”. Si acum trebuie „sa devorez” ceva in permanenta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s