Cadoul-Cecilia Ahern

Mi-am impus cu ceva timp in urma sa-mi imbogatesc engleza precara, asadar m-am fortat sa citesc doar in limba lui Shakespeare. In general carti usurele, pentru a nu-mi scranti prea rau neuronul. Problema este ca citind in alta limba inaintez ca si cum as avea frana pusa si in momentul in care dau peste carti in limba noastra natala, usoara si fluenta, le devorez, iar daca sunt usurele, ma sudez pe ele, pana nu e gata, nu mai cunosc pe nimeni. 

Cartile Ceciliei Ahern sunt genul pe care le citesti intre doua avioane, uiti cea mai mare parte din ele in scurt timp, dar iti produc o reala placere sa le savurezi. Am mai citit de ea „PS: I love you”, „Prietenul nevazut”, „Disparuti fara urma” si „Multumesc pentru amintiri”. E genul de scriere relaxanta, pe alocuri mustind de umor, cu actiune si intorsaturi de situatie, comice sau triste. Scriitoarea jongleaza fin cu ambele genuri, iar cartile te subjuga de la primele randuri.

„Cadoul” are in prim plan un barbat in varful scarii sociale, realizat atat pe plan material, cat si familial, dar care muncind in permanenta, a cam pierdut contactul cu oamenii din jur, nu mai are timp de nimeni, devenind sclavul profesiei. Nimic nou pana aici! Ceea ce apare diferit este faptul ca acest om isi face un prieten nou, cu o calitate deosebita, poate fi in doua locuri in acelasi timp. Realizand ce sansa extraordinara i se ofera, incepe sa duca o existenta pe mai multe planuri, cu diverse situatii amuzante generate de aceasta dedublare si reusind sa recladeasca relatiile cu familia, cu oamenii cu ajutorul carora ajunsese sa detina tot ceea ce avea.

Finalul cartii este neasteptat, nu-l voi dezvalui. Ideea care ramane este ca niciodata nu e prea tarziu sa faci ceva pentru cei apropiati tie si ca serviciul, oricate satisfactii financiare iti ofera, nu ar trebui sa devina singurul rost in viata. Putem fi pasionati si absorbiti de ocupatiile noastre, dar familia este cea care iti ofera adevaratul suport si in unele cazuri fericite si o mana de prieteni.

O carte usurica, un mesaj bine gandit si o modalitate de petrecere placuta a timpului. Enjoy it!

Voi ce cititi? Alegeti o lectura grea sau una de relaxare de neuroni?

10 thoughts on “Cadoul-Cecilia Ahern

  1. Pentru ca in urma cu cateva zile am facut alegerea(rationala) de a-mi schimba activitatea, alegere ce se va concretiza saptamana viitoare, cartea cu pricina-articolul in sine- imi pica la mare tanc. 🙂
    Una din problemele de care o sa ma izbesc cat de curand este cea vis-a-vis de lb engleza, pe care trebuie s-o apuc mai cu nadejde. Evident, deja am cele cateva cursuri cu tot cu CD si DVD(asta cu invatatul e ca pastila amara 😀 ) , insa, imi doream si altceva care sa-mi puna neuronul la alergat si el sa fie cu zambetul pe buze. Deci, da, azi fix la Diverta si fix pe o carte a Ceciliei Ahern! 🙂

  2. „M-am hotarat sa devin prost” – Martin Page. O carte excelenta. Si, ca sa fim in ton cu deschiderea post-ului, try it, see if it gingles your bell.

  3. Prefer în general lecturile un pic mai grele… nici nu prea sunt pe gustul meu cele ușurele.
    Am nevoie ca o carte să mă facă să meditez profund, să citesc de 10 ori un paragraf pentru a descoperi noi sensuri… să fie o provocare din toate punctele de vedere.

    Succes cu îmbunătățitul limbii engleze!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s