Cum stati cu amanarile?

De cate ori te gandesti ca trebuie sa faci anumite lucruri, dar din motive mai mult sau mai putin sustinute, ai amanat? Privesti la silueta din oglinda, usor sau mai mult rotunjoara, la corpul care abia se misca anchilozat de stat cu ochii in computer si iti promiti ca te vei apuca in curand de sala, alergat sau un regim mai strict. Dar imediat iti vin in minte cateva scuze perfect valabile: „parca nu e chiar atat de grav”, „lasa, de saptamana viitoare sigur fac ceva in directia asta”, „ei, mai sunt si altii ca mine”. Cea mai valabila scuza e cea cu invocarea lipsei de timp: „ajung tarziu de la serviciu, sunt obosit, nu mai am timp de nimic!”

Printre rotocoalele de fum scoase dimineata cu ochii carpiti in cana de cafea si tusind obsesiv si parca mai prelung decat in zilele trecute, iti propui sa te lasi de fumat. O gramada de bani irositi, respiratie puturoasa si sanatatea parca din ce in ce mai fragila…Dar uiti dupa primele fumuri trase cu sete si urmatoarea data cand faci o pauza de stres, o tigara pica atat de bine!

Relatia asta nesanatoasa pe care o perpetuezi de un numar de ani, care nu are nici un viitor, cel putin nu in era noastra si pe care o simti atarnand ca o piatra de moara din ce in ce mai grea de gatul tau satul de compromisuri. Si totusi la primul zambet sau vorba buna te guduri inapoi in spatiul care ti se pare caldut si oarecum ferit de lumea de afara. E atat de trist sa fii singur, incat merge si o jumatate de viata…sau un sfert!? 

Consideri ca viata ta e liniara si te plangi constant ca te plictisesti, dar nu faci nimic sa schimbi ceva in ea. Te tot minti ca daca ai avea un alt partener ar fi altfel, dar de fapt arunci vina pe celalalt, amanand la infinit o hotarare care ar trebui sa-ti apartina. Ce faci daca dupa schimbarea, eventuala, a partenerului ai sa constati ca esti din nou! in aceeasi situatie? Vei gasi un motiv nou pentru o noua amanare!

Serviciul actual nu-ti ofera aprecierea pe care o doresti, remuneratia e mica, spre inexistenta, ceea ce puteai sa inveti ai asimilat demult, nu ai alta metoda de a-ti completa veniturile. Amani sa cauti altceva sau macar sa rasfoiesti alte oferte sa vezi cum te pozitionezi, chiar daca te simti pregatit si esti inca la varsta in care ai putea invata cu usurinta ceva nou. Te ingrozeste parasirea cuibului, cel putin deocamdata stabil, e criza iti place colectivul si o noua provocare nu te face curios.

Problemele gospodaresti nu te incanta. Esti constient ca ar trebui sa mai lustruiesti pe la colturi si prin spatele mobilei, sa speli geamurile, dar doar simplul fapt de a te gandi la astea te deprima. Asa ca amani toate aceste treburi plicticoase pentru o zi cu soare si mai mult optimism sau de ce nu? Gasesti pe altcineva sa faca in locul tau cand problema devine stringenta (de exemplu, vine Craciunul!). Intre timp poti sa mai tolanesti inca o sambata cu o carte in mana. Pe vremea asta cetoasa nici iarba nu creste!

Suntem oameni si nu suntem perfecti. Amanarea face parte din noi si cand consideram noi ca suntem pregatiti facem pasul urmator, in fond nici lumea nu a fost creata intr-o singura zi!

Anunțuri

23 de gânduri despre „Cum stati cu amanarile?

  1. îs cam organizată din fire. şi cam tenace. funcţionez bine când sunt în corzi şi trebuie să iau decizii rapid, când mă muşcă din spate lipsa de timp. singurul moment când realmente amân ceva este seara de vineri. atunci lenevesc la modul ticălos şi gurmand, citind, ascultând muzică, devorând ciocolată. chiar şi seara aceasta îmi pare uneori… organizată. 😆
    dar, recunosc, există şi momente de amânare. uneori e tot ce pot să fac.

  2. @manole-dar si cand o fi pregatit,obiectivul, il mancam cu tot cu pene!!!

    @mazga-lasa,noi sa fim sanatosi,ce mai conteaza un gand amanat 😉

    @tink3be11-asa este, obtinem un timp in plus sa ne focalizam fortele sa luam taurul de coarne!

    @scorpio-stia scarlett ce zicea 😀

    @pisica-uneori e placut sa traiesti si fara planuri, sa lasi loc de o surpriza…

  3. Sa speli geamul?Pai inca se mai vede prin el.Poate vine o ploaie mai zdravana si rezolva problema.
    Sa stergi praful?Si peste citeva zile e la loc,ba chiar poti exporta.Asta-i necazul in orasele mari cu circulatie aberanta.
    Sa schimbi locul de munca?
    Eee,aici e o chestie cind trebuie sa spui virsta.Angajatorii ar prefera sa ai 35 de ani vechime , experienta si 35 de ani …virsta.Si-atunci o mai lungesti.Nu se stie cit,ca s-ar putea sa fie necesar sa ne dezhumeze pentru a ne putea pensiona.
    Sa schimbi partenerul?Pe asta il cunosti,poti sa il suporti,stii cum sa-l manevrezi,e …comod si oricum,n-ai chef de-acum sa cuceresti Everestul .
    In cazul tigarilor?
    Nu renunt!La tigari si cafea nu renunt!

    De fapt,nu sint aminari,sint…reorganizari in functie de necesitatile imediate.
    Saru’mina,
    Alexandru.

  4. @fosile-asta suna clar a rezolvare perfecta a tuturor problemelor. ia de aici o tigara si-o cafea, ca m-ai facut sa rad! numai bine iti doresc!
    @slvc-asa ma gandesc si eu. legile lui murphy sa traiasca 😀

  5. Tigara poate sa lipseasca. O spune unul care ajunsese la doua pachete si jumatate pe zi.
    Nu am renuntat niciodata la fumat, insa, uneori mi se intampla sa aprind o tigara chiar la doua, trei saptamani.

  6. ”Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. Lasă pe poimâine, că vine altul și face!” (adaptare afurisită la proverbul cu pricina!)
    Amânările. Amân tot ce nu-mi pace să fac! Și-s mândră de mine! Dacă nu-mi place o treabă, aplic proverbul sus amintit. Și nu știu cum se face, că vine un altul și le face!
    Nu amân pictatul, munca, lecțiile cu Enya, plimbările, ședința de Spa, nu, pe astea nu le amân. Amân cu diabolică plăcere spălatul ușilor, călcatul hainelor, aranjatul ustensilelor de scris și desenat, că-s prea multe! Nu amân niciodată un film bun și o papa bună la restaurant (adică să nu gătesc eu, te-ai prins)! 😉
    Nu amân sportul cu Enya și nu amân niciodată ieșitul cu iubitul meu la o terasă (iubitul fiind soțul).
    Fain articol! Weekend plin de bucurii (să nu le amâni!). 🙂

  7. cand eram mai tanara eram mereu obosita, fara chef si fara energie. Acum, de cum bazaie cate o musculita de initiativa prin cap, imediat o pun in aplicare. Nimic nu mi se pare complicat. Orice are rezolvare. As fi in stare sa rescolesc casa, sa ma apuc de zugravit, de demontat si montat, de spalat geamuri si de gatit, de facut orice. Nu ma recunosc. Ma trezesc devreme, pe la 5-6 dimineata si ma culc tarziu, pe la 11-12 noaptea. Nu am nevoie de odhina peste zi. Mereu am de facut cate ceva si nu ma plictisesc. Fiul meu mi-a zis odata ca sunt hiperactiva. NU stiu daca e asa. Oricum, mi se pare ca am facut foarte putine. Parca am ramas in urma si trebuie sa mai fac ceva. 🙂

    • nimic, amanam putin raspunsul 😀
      depinde despre ce subiect vorbim: daca e ceva serios, amanarea nu rezolva nimic,tot tu trebuie sa faci si de obicei cu efort mai mare decat prima data. daca e ceva neesential, poate face altul si scapi tu-legea lui murphy 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s