Relatia mea speciala cu scarile

Imi fac procese de constiinta ca v-am intristat ieri, asa ca azi voi incerca sa povestesc chestii mai vesele, legate de scari. Mi-ar fi mai simplu sa afirm ca scarile existente la blocuri sunt construite prost si nu ca eu sunt plutitoare si nu-mi stau ochii pe unde calc. Adevarul e ca mi se pare plicticos sa cobor decent si iau viteza, uneori controlat! calc pe trepte doar cu varful piciorului si consecintele sunt care mai de care mai interesante…pentru altii!

La intrarea magazinului unde lucrez sunt trei trepte pasnice. Pe vremuri purtam oaresce toculete care la o coborare rapida mi s-au agatat de una din scari si am aterizat urgent adunata grupat la roata Oltcit-ului parcat langa strada. Norocul meu ca langa el era un microbuz, astfel ca respectiva cascadorie a delectat doar persoanele aflate pe o parte a strazii. Inutil sa precizez ca m-am ridicat instantaneu, cu o gaura mare in ciorap si genunchiul cu smaltul luat. Mi-am cumparat alti ciorapi si cand i-am povestit sotului meu seara acasa, a concluzionat vazand julitura” bine ca nu ti-ai rupt ciorapii!”.

O alta istorie s-a petrecut pe vremea studentiei, aveam flecuri metalice la cizme, cu care patinam si pe drum drept, pe scari era deja cu factor de risc sporit! Casa scarii se incheia  cu un numar de trepte interminabil si jos, la parterul caminului erau de obicei cativa gura-casca ce tineau socoteala intrarilor si iesirilor fiecaruia. Am coborat gratios vreo cateva trepte, am pierdut controlul situatiei si am inceput sa cobor de-a valma cate 3-4trepte cum reuseam sa mai pun piciorul, in disperarea de a ma prinde de balustrada, facand un zgomot infernal cu tocurile si rotindu-mi mainile si picioarele ca o morisca gigantica scapata de sub control si venind amenintator la vale. Bineinteles ca s-a facut partie pana am ajuns jos, moment in care m-am re-echilibrat si tacticoasa mi-am continuat drumul ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, in linistea ce statea sa explodeze de rasete.

Scarile pot fi scene amuzante si pentru mine, totusi, de obicei cand urca fiica-mea in fata. De cand era mica si se opintea sa parcurga cele trei etaje pana la locuinta soacra-mi, imi placea s-o ciupilesc de fundulet. Incepea sa rada si o lua la fuga pe trepte, de-mi tremura sufletul sa nu se impiedice si fugeam sa pot s-o prind, daca aluneca. Intre timp a crescut, dar rar urcam scarile in ritm normal fara sa ne alergam si sa radem de stie soacra-mea ca venim(caii cred ca ar urca mai delicat si in liniste!) si gasim usa apartamentului larg deschisa la perete.

Poate odata cu inaintarea in varsta imi voi gasi  rabdarea de a folosi aceste adevarate teste de indemanare pentru picioare cu mai multa intelepciune. Ori poate ca nu!

Anunțuri

18 gânduri despre „Relatia mea speciala cu scarile

  1. Pingback: Pe-o clapă de pian | Noaptebunacopii's Blog

  2. urasc scarile!!!! mai ales cele ca aia din imagine, cu vedere la sol, pentru ca am rau de privit in gol. nu-mi plac varfurile, nu-mi plac prapastiile, eu sunt zodie legata de pamant si ma simt in siguranat doar cand am legatura cu el, nu pot sa urc. de aia nu pot sa urc pe eiffel sau in oricare alt turn

  3. Iti dai seama ce poze ar face cineva care ar fi pe faza?
    N-ai avut nici un coleg care sa-ti urmareasca acele coboriri speciale?
    E clar ca nu treci neobservata.
    Pacat ca,uneori se lasa si cu ciorapi rupti.
    Stii ce,”inaintarea in virsta” nu te obliga sa renunti la tine,la ceea ce esti,la ceea ce iti place sa fii.
    Ramii tu.Eventual,sa fii un pic mai atenta la coborire.Nu de alta,dar cu „inaintarea in virsta” nu mai ai reflexele la fel de bune si se poate lasa cu alte „distractii”.

    • am omis intentionat faza cand am cazut in cot si tot drumul cu trenul ce a urmat am avut cotul ca o galusca…
      stau la parter, am doar vreo 5 trepte si nu ma mai prea grabesc de la o vreme 🙂
      n=apuca nimeni sa ma pozeze ma redresez rapid, daca nu esti pe faza ma ratezi!

  4. Ha! Ai un fel de-a povesti foarte placut si deconectant. Imi place. Cit priveste goneta pe scari, am un amic, care desi nu fugareste treptele, mai aluneca din cind in cind. E si uite ca i s-a intimplat in casa, seara cind nu-s dupa ce draci bijbiia el. Cert e ca-i paralizat de la git si pina-n talpi, de mi s-a facut rau cind l-am vazut agatat ca un paianjen de tavanul camerei de spital. Asa ca ai de grija cu lupingurile tale, sa nu aterizezi cum nu-ti doresti. Mai trec sa-ti verific relatia cu scarile 😆

  5. Red, sa stii ca la fel de „pretena” sunt si eu cu scarile; nu degeaba maica’mea in copilarie îmi zicea Caprina 😀 Eu am o altă plăcere, „cobor scările” dându-mi drumul la vale pe balustradă. Ştii ce mişto e? ai încercat? Sau, tot în copilărie, odată ajunsă la parter cu liftul, îmi puneam o dorinţă. Ideea era că dacă coboram scările până să se inchidă uşa, dorinţa se îndeplinea dacă nu, nu. Minte de copil, na….
    De căzut pe scări am căzut de mai multe ori, dar cea mai straşnică a fost într-o iarnă pe când veneam veseluţă de la şcoală împreună cu un coleg, vecin de cartier. Era iarnă şi aveam de trecut o pasarelă din zona gării. Pe scări, la coborâre, am alunecat şi fireşte colegul nu mai putea de râs. Şi cum râdea el mai cu foc! zdrang! spre deosebire de bine, el nu s-a mai oprit până jos! Şi uite aşa s-au inversat rolurile, eu cu râsul el cu căzătura! 🙂
    Oricum, ca şi tine, acum sunt mai domolită

    • daaaaaaa,ca mi-ai adus acum aminte,erau lustruite balustradele 😀 de fapt,e un obicei prost de cand eram mica asa coboram scarile(la mama stateam la 4)alunecam de pe o treapta pe alta pana jos,abia atingeam scara!

  6. am trecut în fugă şi ieri, am trecut şi astăzi. am zile tare grele la „fabrică” dar mă consolez că-s ultimele din an. mâine chiar e ultima de fapt. te îmbrăţişez. vin cu pluguşorul, sper la o oră mai ortodoxă. an bun să se aştearnă la tine.

  7. Pingback: primiţi cu pluguşorul? « psipsina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s