Personalitati cu clasa:Sanda Tatarascu-Negroponte

Am aflat de aceasta adevarata doamna, prin intermediul emisiunii Eugeniei Voda, Profesionistii. Pentru cei carora numele din titlu nu le spune nimic, am sa va povestesc eu cate ceva. A fost numita o „profesionista a supravietuirii” datorita faptului ca viata doamnei Sanda Tatarascu (RIP) a cunoscut multe lovituri , care nu au frant-o. Fiica omului politic liberal controversat Gheorghe Tatarascu ( consilier al regelui Carol al 2-lea si ministru in guvernul lui Petru Groza) si al Aretei Tatarascu, o mare iubitoare de arta cu vederi avangardiste, care a mediat si finantat realizarea unui monument al eroilor care avea sa devina ulterior „Coloana Infinitului”( ca o paranteza un taran trecand pe acolo a zis despre sculptura „bine, bine, e frumoasa, dar pacura pe unde iese?”) si a celorlalte doua creatii ale lui Brancusi din complexul de la Tg Jiu, a crescut intr-o atmosfera politica si cu educatie aleasa. A cunoscut pentru o scurta perioada viata plina de distractii de la Londra, culminand cu prezentarea in fata Reginei Angliei, s-a maritat cu un grec bogat Ulise Negroponte, detinator al unei mari mosii la Marasesti (cine si-ar fi inchipuit ca acolo  a existat si altceva decat Mausoleul?) si a fost secretara tatalui său in problemele de limba engleza pe care acesta nu o cunostea. Din pacate, dupa venirea comunistilor la putere si mazilirea lui Tatarascu, li s-a confiscat toata averea si a facut inchisoare cativa ani, in conditii grele, inumane; dupa eliberare  si-a gasit de lucru doar la deratizare, neavand „origine sanatoasa”. Episodul in care a trebuit sa-si taie parul, pentru ca nu putea sa-si scoata un animal din asta fioros din coafura, a convins-o sa renunte la eradicarea rozatoarelor si a predat lectii de franceza. A avut doi baieti, unul dintre ei plecat prematur, din cauza unui cancer. La apusul vietii si-a castigat averea inapoi si a impartit-o in mod egal tuturor mostenitorilor familiei Negroponte, aflati in afara hotarelor tarii.

Am fost educata pe vremea comunistilor si fara sa vreau, neavand termen de comparatie, mi s-au inoculat niste idei promovate cu persistenta atunci: ca a fost corect sa li se ia averea celor bogati in conditiile in care erau o multime de saraci care mureau de foame. Aceasta doamna mi-a relevat totusi alt aspect, fiind intrebata ce a simtit cand a fost data afara din casa in care se nascuse? A spus sa ne gandim cum ar fi sa vina cineva sa-ti ia ce ai acum in casa si sa ramai fara nimic si cu cata disperare l-ai privi? Cred ca pentru prima data am incercat sa vad lumea si prin alti ochi, incercand sa indepartez invidia saracului, privind cu jind la curtea bogatului.

O alta idee care m-a bantuit o vreme a fost ca daca politica ar fi fost facuta ca pe vremuri de oameni educati pentru asa ceva, oameni cu traditie, profesionisti si care  isi iubeau si tara, nu doar interesele lor financiare, altul ar fi fost mersul nostru acum.

Revenind la subiect, trecuta prin atatea chinuri si pierderea violenta a multor apropiati, nu i-au ucis spiritul care ii ramasese tanar si care a facut-o sa afirme ca merita sa traiesti  la orice varsta si sa astepti cu drag ziua de maine. Concluzia cu care si-a incheiat interviul a fost ca in fiecare om, oricat de rau exista o farama de bunatate si asta e mereu o consolare, nu credeti?

Anunțuri

18 gânduri despre „Personalitati cu clasa:Sanda Tatarascu-Negroponte

  1. Poate fi o realitate, dar in niciun caz o consolare. De fapt ideea mi se pare ridicola. Daca as pune mina pe un pedofil, oricit de frumos ar picta sau ar desena si oricit de mult i-ar ajuta pe batrini, l-as stilci in bataie. Consolare, my foot!
    Ce sa te consoleze la un Stalin, Mao sau Hitler?

    • nu spun ca nu ai dreptate, insa aia era doar o idee de final, ca impacare cu un trecut pe care oricum nu-l mai putea schimba.
      e o treaba sa ajungi de la foarte bogat (nascut si educat asa) la foarte sarac si sa nu-ti pierzi mintile.

      • Este mare lucru, fireste, dar sa nu-mi spuna ca e consolata, ca n-am s-o cred. De fapt am motive obiective. Aveam o matusa, a murit intre timp, care avea o vila superba, desi in paragina si care-mi spunea, ori de cite ori mergeam pe la ea „ne-am culcat milionari si ne-am trezit cersetori. ne-au furat absolut tot” si avea o minte foarte agera si intreaga, doar ca nu putea sa treca peste injustitia facuta. Ororile nu se uita si nu se iarta, tot asa cum nu au uitat nici cei ce-au fost dusi la Canal.

  2. știu cine a fost tătărăscu, dar nu știam nimic despre urmașii săi, așa că postul tău mă bucură, pentru că mai aflu câte ceva. din păcate nu ajung să urmăresc mai niciodată emisiunea eugeniei vodă, fie uit, fie la ora aceea sunt deja extrem de obosită.
    eu mă trag dintr-un neam de moșieri. bunicii mei au fost bogați și au cunoscut căderea despre care spui. pe când eram copii ne vorbeau șoptit despre maniu și despre regii pe care i-am avut, dar o făceau rar și în taină, în prea puține cuvinte. adevărul despre cum au fugit și cum au pierdut totul, cum li se lua din curte recolta și animalele, adevărul despre rana pe care au purtat-o ai mei ni l-a spus bunicul târziu de tot, a fost ultima lui poveste înainte de a muri.

      • eu am știut-o la nivelul copilului căruia i s-au șoptit amintiri, i s-au sădit în suflet tradiții despre care nu trebuia să vorbim în lume. pământurile alor mei nu au fost cerute înapoi, conacul din mijlocul câmpului, cel ocupat abuziv de romi, a fost dărâmat de câțiva ani căci devenise o ruină, chiar și multe fotografii au dispărut în negură, ca și cum împreună cu ele, în aceeași cenușă s-ar fi putut șterge amintirile prea dureroase.
        nu a fost ușor să o știu și am certitudinea că nu mi s-a spus totul. 😦

  3. Lectera marturiseste, rusinata: HABAR NU AVEAM CINE E S.T. NEGROPONTE!!!
    Sigur ca puteam sa dau un umil search pe Google, si sa zic: vaaaai ce femeie, ce caracter…! Vai de capul meu, nu stiam nimic de ea, desi numele imi suna cunoscut, dar habar nu aveam de unde! Am lucrat la o genealogie, si pe acolo, pe o craca de arbore am intalnit numele, dar nu stiam nimic mai mult.

  4. Ma bucur ca te-am ajutat sa descoperi unde stateau „ascunse” cateva dintre valorile neamului nostru.
    Stii ce calitate are, in plus, Eugenia Voda? Este un om valoros, dovada fiind faptul ca se simte bine in preajma oamenilor valorosi. Nonvalorile nu se vor simti niciodata confortabil in preajma valorilor, pentru ca tot timpul se vor simti amenintati sau … eclipsati.
    Sau altfel spus …
    http://www.gabrielaneagu.info/2010/10/11/un-gand-la-ceas-de-seara/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s