The King’s Speech

Un film deosebit, care mi-a mers la suflet, a meritat premiul cel mare! Dincolo ca actiunea e plasata intr-o Anglie aflata in preajma celui de-al doilea razboi mondial, pelicula surprinde atmosfera de familie regala engleza, in opozitie cu o familie de oameni obisnuiti, dar de mare calitate morala.

Subiectul consta in tratarea unui defect suparator de vorbire al viitorului rege si sub acest pretext infiriparea unei prietenii neconventionale intre profesor si elev. Mai greu de inteles pentru noi e atitudinea de profund respect al omului de rand fata de familia regala, un fel de adoratie muta si dragoste fata de cel care poate conduce o tara. Daca ar exista o astfel de educatie fata de clasa conducatoare si in interiorul ei, poate ca altfel ar sta lucrurile si la noi! Sunt interesante progresul relatiei elev-profesor, gradul de intimitate castigat cu greu dar pe drept, relatiile din interiorul familiei regelui, dominate de raceala pastrarii etichetei, caldura familiala care trece peste lipsa banilor din familia profesorului si inalta clasa morala care nu poate fi ascunsa de saracie. Amuzante sunt metodele prin care profesorul il determina pe viitorul rege, sa-si domine intr-o oarecare masura handicapul, trecerile de la o stare mentala permisiva, la furie, umilinta, infrangere, toate suprinse cu mare finete si talent. Mai rar un astfel de profesor cu imaginatie vie in gasirea celei mai bune cai de dobandire a unor cunostinte, testate atat pe baietii proprii carora le dadea lectii de actorie folosindu-l pe Shakespeare, copii care stiau fragmente intregi din piese, cat si in detectarea problemelor mentale din viata regelui, avand ca efect lipsa de incredere in fortele proprii si stapanirea cu greu a unei balbaieli stanjenitoare.

Filmul in ansamblu prezinta o atmosfera calma, un mod de rezolvare a unor probleme intr-un mod pasnic si ideea ca in viata poti izbandi in orice domeniu daca vrei cu adevarat si ai pe cineva alaturi  sa te sprijine. Accentul british,  manierele, eticheta uneori exagerata dar dand autenticitate, intensitatea relatiilor umane dincolo de diferenta de clasa sociala, recomanda filmul ca o creatie deosebita si recompensata pe merit. Vizionare placuta!

10 thoughts on “The King’s Speech

  1. Pingback: De 6 Martie « Mirela Pete. Blog

  2. hmmmm…. şi eu vreau să văd filmul. îl ştiu pe colin firth din câteva roluri şi chiar am în plan această vizionare, mai cu seamă de când a fost laureat pe la oscaruri. mă surprinde însă că de o vreme orientările oscarurilor întăresc oarecum sau vor să o facă, prietenia anglo-americană (nu cu foarte multă vreme în urmă helen mirren a luat oscarul pentru the queen, dacă ne amintim puţin).
    oricum, mulţam de cronică, îi bun o bifă şi-o steluţă în listă. duminică bună să ai!

    • eu nu am nici o preferinta vis-a-vis de cine castiga oscarul,atata vreme cat se vorbeste in engleza 😉
      mi-a placut si subiectul, modul de interpretare si mai ales senzatia care mi-a ramas in urma vizionarii.
      multumesc de urare, sper ca si a ta a fost una reusita!

  3. Pingback: Fibrilaţiile iubirii « Gabriela Elena

  4. ma bucur ca ti-a placut si tie, filmul! eu l-am perceput un pic diferit, la modul ca eticheta nu e chiar asa de evidenta, in familia regala. nu e rigurozitatea pe care o vezi la danezi, suedezi… tocmai atmosfera de „familie” calda, m-a surprins. sotia e sotie pana in maduva oaselor, inainte de a fi personaj regal, fratele regelui, potentialul rege, da un regat pentru o dameta, copiii beneficiaza de atentie si de caldura…
    iar, de celalata parte, in familia profesorului, m-a emotionat foarte tare faptul ca el si-a educat artistic baietii, tocmai pentru ca el nu a fost implinit. ca in toate cazurile, parintii isi doresc sa vada in copiii lor, inlaturarea esecului propriei vieti.

    • stii ce m-a surprins in familia regala? cand a murit tatal lor si cel care urma la tron a inceput sa planga. s-au uitat toti atat de uimiti de exteriorizarea lui!
      e un fel de ezitare intre ce ar trebui sa fie si ceea ce si-ar dori fiecare sa aiba. frumoasa si instructiva prezentare, iar profesorul un om de marca!

  5. Un film deosebit. Mi-a placut si mie f.mult. Pana la urma si cei din casa regala sunt oameni si se confrunta cu aceleasi probleme ca si noi. Am citit de curand o carte, destul de tendentioasa , despre viata regelui Suediei. Si acolo tot repeta autorul ca de fapt regelui ii place sa sape cu excavatorul in curte:)

    • mai ca m-ar bate si pe mine gandul daca as avea o curte si un escavator, sa-l manevrez nitel, macar asa de distractie 😆 sunt tot oameni si ei, insa sunt educati diferit si situati in alta sfera.
      bine ai venit, amamiha!

  6. abia aştept să-l văd pentru că tot ce înseamnă handicap depăşit mă fascinează. de obicei, tot ce ţine de coroana regală mă lasă rece pentru că nu mi se pare relevant pentru viaţa mea sau a celor din zilele noastre, dar o asemenea experienţă este grăitoare… spor-t!

    • e departe „regalitatea” si de mine, nu jinduiesc sa fiu in locul nimanui. e interesant doar sa vad cum e viata lor si ca pana la urma chiar capete incoronate, sunt tot oameni, cu defecte si calitati, la fel ca noi ceilalti. e un film bun, cu mesaj frumos si care-ti lasa un gust placut!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s