Cine sparge normele?

Pentru cei care nu cunosc sintagma de „norma”, ma gandesc ca ar fi cazul sa explic putin: in vremurile de trista amintire (n-as baga mana in foc ca nu se intamapla si acum!) unii muncitori erau platiti in functie de cate bucati dintr-un produs executau. Se stabilea o norma, dupa niste calcule complicate ca intr-un interval de ore, se poate face un anumit numar de obiecte. Ei, mereu dupa ce se stabilea treaba asta, venea un dobitoc plin de avant si mirosind tot a parveneala, tragea ca disperatul cateva zile intregi, depasind norma cu succes, adica realizand muuuuuuuult mai multe produse decat era cerut. Drept urmare, la un moment de extrema viziune progresista, seful se prindea ca se poate mai mult si zbang! marea norma. Moment in care toata turma exploda in „urari de fericire” la adresa inteligentului cu chef extrem de daramat zidurile, a mamei lui si a intregii lui familii . Acum stand stramb si judecand drept, nu-i nimic rau in a munci mai mult, pentru un salar mai mare, ca de fapt acesta e scopul mersului la job. Insa trebuie sa te gandesti sa stabilesti un ritm pe care sa-l poti mentine nu doar azi sau maine, ci mereu, sa fii in stare sa vii si a doua zi la munca si anul viitor. Ca altfel banii castigati in plus merg la altii si te-ai omorat de pomana.

Da, stiu ca nu pricepeti unde bat campii, ajung imediat! In cazul in care ai o sefa, se pune problema executarii unui cadou de  8Martie, da? Da! Te gandesti intens, numeri galbiorii, sa nu fie prea epatant sa gandeasca sa-ti micsoreze salariul ca prea arunci cu marafetii pe garduri, dar nici sa nu pari saracul targului. Faci alegerea intr-un final si fericit, mergi sa depui obolul. Nu mare iti este uimirea cand vezi femeia de serviciu venind cu un aranjament floral ce a spart piata si care s-a invartit lejer de 2milioane vechi, asortate frumos cu o sticla de vin scump, ceva pretios si pentru seful. Iti dai doua labe, arunci cu apa pe fata(de la flori sau din zapada topita, poti alege!), te freci la ochi si te gandesti unde ai gresit iar, ca e clar ca unul nu gandeste bine si ai indoieli ca ai fi tu ala. Te reculegi, bagi un zambet tamp si dispari, ca ce mai poti face intr-un asemenea caz? Dinamita nu e chiar la liber si nici nu e indicat sa incerci s-o procuri, ca tentatii s-o folosesti sunt garla!

Desigur ca nu contorizez felul in care isi gospodareste fiecare banii, nu e treaba mea. Dar nu ma pot impiedica sa remarc ca unii au ramas de pe vremea regretatului cu „spartul normei” si din dorinta de a parea recunoscatori nu stiu sa se opreasca la nota de decenta, la frumusetea gestului  ridicand stacheta intr-un mod absurd, creand un precedent periculos. Anul acesta a trecut cu bine, vedem ce idei mai apar pana anul viitor!

Anunțuri

27 de gânduri despre „Cine sparge normele?

  1. Depinde de „nivelul”in care se incadreaza sefa respectiva.
    Esti „pe faza” la ce o sensibilizeaza si la anul,daca mai sinteti impreuna,procedezi in consecinta.

  2. Eu n-o stiam de „sparge norma” ci de „strica piata”
    Chestia era valabila si cu spaga, bacsisul si cumparatul examenelor in facultate. De fapt era universal folosita, atunci cind plateai mai mult decit costa in mod obisnuit. Dar intervenea si atunci cind doreai sa vinzi si lasai la pret. Pina si fetele generoase foloseau aceasta expresie cind una se vindea pe mai putin. 😉

  3. Red, cum probabil am mai spus, in Germania nici nu exista 8 Martie, poate numai intre romani. Stie lumea ceva asa, vag, ziua internationala a femeii … ma rog … Ceea ce nu e neaparat un lucru bun INSA nu ai probleme din astea pe la scoala/gradinita unde nici la sfirsit de an nu prea stiu invatatoarele cum sa reactioneze cind le duci un buchet de flori! 🙂 Ce sa mai vorbim de chestii „adiacente” florilor gen vin etc …

  4. Ah..postul tau mi-a adus aminte de ,,scandalul” iscat ieri pe tema:,,cadoul pentru profesoare nu a fost bine ales,nu l-a oferit cine trebuia,nu s-a scris cine a contribuit la cheta,etc”….mi-a lasat un gust amar si am zis ca fug de asa ceva,nu mai vreau sa aud.

  5. pfaaaa, redsky! tare postare! 🙂 subiect greu cum s-ar zice.
    chestia asta cu micile atenţii, rămasă de pe vremea otomanilor, se pare că nu ne iese prin pori oricât am încerca s-o schimbăm. o vezi mereu, e prezentă, e enervant de prezentă: la şcoală, la grădiniţă, la doctoriţă, la „fabrică” şi e atât de înverşunată încât e de-a dreptul oribilă. să duci cadoul cel mai cel ca să fii pentru o clipă văzut, să ia copilu note mari, să îţi dea doctoriţa a mai compensată reţetă, să te placă şefa preţ de-o secundă mai mult.
    apropo de şefă, mi-a lăsat un gust amar o chestie, că tot aduci aminte, de pe vremea când mai aveam şefă. din păcate, îi murise mama şi cum şefa noastră era mai marele a şase judeţe ne-am pornit cu toţii încolonaţi la înmormântare, parte pentru că nu se cădea să lipseşti cum au gândit unii, parte pentru că omeneşte e frumos să fii alături de cineva cu care împarţi munca, cum am considerat eu. nu intru în amănunte care oricum nu-s plăcute, m-a surpins însă că unii dintre participanţi cam săriseră calul la coroane: mari, imense de fapt, cu flori care mai de care mai exotice. un spectacol cel puţin greţos pentru că femeia era oricum prea îndurerată ca să mai admire nedoritele aranjamente. privind la ele am rămas o clipă interzisă şi cu un gust amar…

    • cam asa s-a intamplat tot de ziua ei, undeva prin toamna, in sezonul crizantemelor. fiecare am dus cate un buchet cat ne-a tinut buzunarul si bunul simt (doamna chiar merita,e extrem de atenta de fiecare data cu noi!)si la un moment dat un coleg deschide usa larg si se opinteste de zor sa intre. rastoarna vreo cateva chestii in drum si cand apare in final, avea ditamai copacul de crizanteme! cred ca cel mai mare ghiveci pe care-l gasise in piata! mare si frumos 😀

  6. Pingback: Webdesign by Dexign « Mirela Pete. Blog

  7. Bun articol. Pentru că subliniază una dintre trăsăturile noastre…româneşti. Dacă e să facă un gest (ceea ce e frumos!) ei bine, rumânul nu-l face din considerente de respect, sinceritate, preţuire adevărată, cât mai ales din făloşenie, să moară „duşmanii”, să-l vadă lumea cine este el, să dea la alţii „peste bot” şi…alte mizerii de-astea. Nu cred că o să ne iasă vreodată din cap obiceiul de a ne raporta mai mereu şi în toate situaţiile, la …”capra vecinului”, pentru ca să ne ambiţionăm s-o facem pe anoastră mare cât …vaca, numai să „dovedim” cu asta…ceva despre „valoarea” noastră.
    Nu ştiu de ce mi-a venit în gând, citind cele de mai sus, proverbul acela vechi: „capra râioasă, tot cu coada pe sus”!

    PS. Mi-am mai amintit şi altceva: la un servici unde am fost mai demult, personajul cu linguşeala, mergea până acolo încât mergea să culeagă chiar de la şef… „sugestii” pentru cadoul pe care urma să-l cumpărăm. De fiecare dată erau tot mai exagerate şi aiurea.

    • daaaaa, asta e clar! buna comparatia cu capra 😀
      astia suntem, cu astia defilam. intr-o vreme se organizau chefuri de ziua fiecaruia, initial cu niste gustarele,dupa o vreme veneau cu tot porcul! la final s-a renuntat 😀

      • Păi dacă porcu’ n-a mai fost de-ajuns? Mai bine lipsă! Zău că în multe nu avem nicio măsură! Iar chestia cu făloşenia…ne omoară! N-avem drumuri nici pt căruţe, dar stăm cel mai tare la cumpărări de maşini de mare lux!

      • sa stii! nu vezi afara, ce vezi la noi pe strazi! „avem masini mai scumpe decat casa unde stam!” zice un celebru cantaret autohton 😉

  8. Anca, am sosit!
    Draga mea, ai dreptate! La liceul unde studiază fetița mea, se face ședință cu părinții pe tema asta. N-ai să crezi ce zarvă făceau unii tătici și unele mămici referitor la suma care se adună. Noi am luat flori de primăvară, exclusiv de primăvară (zambile, lalele) și am oferit buchete proaspete, legate cu șnur alb roșu. Interesant (sau nu) este că au fost bine primite, doamnele profesoare lăudând gestul! Asta nu înseamnă că n-am cotizat și la clasă, făceam notă discordantă în peisajul acesta balcanoid, din care nu vrem sau nu putem să ieșim. Prefer oricând un apartament în centru sau pe-aproape, perimatului”conac boieresc”, plin de slugi și plocoane! 😉 Eu zic că depinde atât de noi, cât și de cei care primesc atenția. Dacă șefii sunt lacomi, normal că vor accepta mai mult, cu un zâmbet lățit pe figură.
    O zi excelentă, Anca! 🙂

  9. Declarativ patroana mea este impotriva atentiilor facute cu diferite ocazii, fapt care imi da dreptul de a trece peste 8 Martie ca fiind o zi obisnuita la servici. Oricum, mi-e lehamite de toti cei care sunt excesiv de servili in fata altora.
    De astazi chiar vine primavara (!) cu sau fara lingusitorii din jurul nostru. Bucurii multe sa ai!

    • de dimineata era inghetata iarba complet, era alba. acum e soare, insa primavara asta vine extrem de lent. sper sa nu se faca vara pana ajunge 😉
      cum spuneam mai sus sefa noastra e o adevarata doamna, face cadouri imbelsugate in fiecare an pt copii, chiar daca-s mari, de Pasti, de 8Martie. colega care face curat a vrut doar sa multumeasca… dar a iesit asa.
      iti multumesc, sa dea D-zeu la toti!

  10. Pingback: ABISURILE VIEŢII | Blogul lui CARMEN

  11. Ehehe, unele din fomeile da serviciu is mana dreapta a sefilor(sefelor), ele sunt la cur.ent cu toate barfele din institutie ..Le doare-n pitpalac, ca si-asa mai jos n-ajung, da ung sefii ,c- sa e-n tenis…

  12. Pingback: Și totuși arta « Mirela Pete. Blog

  13. Nu prea inteleg de ce o femeie ar face cadouri altei femei de 8 martie.
    Intr-o zi care e a tuturor femeilor, mi s-ar parea tare de prost gust ca o femeie, chiar daca e sefa, sa fie tratata preferential fata de alte femei, care iti sunt doar colege.

    Si mi se pare stupid sa faci cadouri de-astea scumpe cand ar fi mai mult decat suficient ceva simbolic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s