Excursie de Ziua Eroilor

Pe vremea  liceului, 9Mai era zi de sarbatoare importanta si intr-un an am participat la un concurs de PTPAP,  pentru cei care nu au prins perioada, era un fel de organizatie- „Pregatirea pentru apararea patriei”- in care in afara de faptul ca marsaluiam si cantam cat ne tinea gura cantece patriotice, nu aparam nimic. E drept ca dusmanii pot fi cuceriti si prin metoda intimidarii, participand la intrecere care bate pasul de defilare mai corect, mai cu nerv sau care canta din toti bojocii  cu elan patriotic, dar cred ca nu s-a gandir nimeni in mod serios la varianta asta!

Ceea ce ne placea in mod deosebit era ca veneam la scoala in uniforma albastra cu pantaloni si in adidasi, renuntand la sarafane pentru un timp si ca mai chiuleam din ore. Imi amintesc diminetile carpite de somn, usor racoroase, in care dupa prima tura pe terenul de sport abia ne auzeam cantand, reuseam sa ne trezim dupa ce ne alerga putin si ne mobilizam iesind un cantec frumos, uniform si care imi crea o stare de bine pe care nu pot s-o explic acum, decat prin faptul ca aveam inclinatii comuniste de tanara! Am avut mereu o predilectie spre munca in echipa ordonata, iar exercitiile astea imi cadeau tare bine, fara e exagera cu militaria.

Dupa vreo saptamana de pregatire am participat la un concurs la care presupun ca ne-am clasat bine- nu-mi mai amintesc amanuntul acesta- pentru ca am mers mai departe la faza pe judet, care s-a desfasurat la Tg Ocna, iar dupa marsaluire  am urcat sus pe Magura, unde strajuieste un monument vizibil de pe sosea.

Intr-o padure deasa, la o privire mai atenta se remarca edificiul sub forma de obuz, cu doua nivele, ridicat in cinstea soldatilor care au luptat in primul razboi mondial. Se pare ca insasi Regina Maria i-ar fi vizitat de cateva ori pentru a-i incuraja si intr-una din dati a luat masa direct pe taluzul care apara transeele, locul ramanand in istorie cu denumirea de „masa reginei”. Monumentul s-a renovat si din imaginile de pe youtube remarc ca exista sosea pana sus. Ultima oara cand am vazut Monumentul de aproape a fost atunci de Ziua Eroilor, locul avand o seminficatie deosebita pentru mine (acolo am primit cravata de pionier, dar despre aceasta cu alta ocazie- da, cum spuneam comunista!).

Revenind de pe fila de istorie, ziua imi ramane ca o escapada vesela, cu o multime de colegi pusi pe distractie, cu sendviciuri, cu alergari, glume si voie extrem de buna in mijlocul unei paduri generoase, a unei zile de vara calde si o atmosfera de milioane, destinsa si departe de strictetea obisnuita a zilelor de scoala!

14 thoughts on “Excursie de Ziua Eroilor

  1. Frumoase vremuri. Si mie imi placeau pantalonii albastri de PAP, in loc de nesuferita de uniforma. Chiar si marsurile aveau farmecul lor. Ne mai scoteau din rutina. Unde mai pui ca mergeam la tir, periodic sau in tabara de PAP. Castigasem un concurs de tir, obtinusem ceva premiu la faza judeteana si am fost intr-o tabara de PAP. Mi-a placut mai ales ca invatatm lucruri noi. Un program militaresc dar si chestii distractive. Imi amintesc ca, organizatorii invitasera niste trupe studentesti de muzica folk, rock si studenti de la sectia de Teatru.

  2. daaaa, si eu am fost la PTAP si am tras cu pusca!! Si in uniformele alea albastre ne inchipuiam ca suntem trupe de comando. Bin Laden ne mai lipsea :))

  3. pe mine mă distrau „excursiile” la poligon. cum ne puneau ăia să ochim ţinta şi noi eram paraleli cu toată armata lor. se lăsa cu mare distracţie şi fain era că în uniformele acelea nu prea ne păsa pe unde ne aşezăm.
    ce-or fi vrut să facă de fapt cu noi, habar nu am, dar era amuzant… faine amintiri, chiar dacă miezul lor comunist e uşor amar.
    o săptămână bună să ai.

    • acum ca ziceti voi ,parca imi amintesc vag si de niste trageri prin padure, dar nu prea aveau munitie si cred ca am tras doar o data. am retinut distractia nu si motivul serios pentru care faceam asta!
      o saptamana buna si tie, psi! :*

  4. Din 2 sarbatori nationale si una europeana, Gugalul pt. Romania a ales sa sarbatoreasca un tip, caricaturist si desenator de ilustratii pt. copii… N-au cum sa stie copiii ce-s alea sarbatori , desi Gugalul era o varianta de informare, daca voia

  5. Pe mine si pe colegii de clasa ne-au facut pionieri la Mausoleul de la Marasesti. A fost, de altfel, prima si (deocamdata) ultima data cand l-am vizitat, tin minte ca am fost foarte cuprinsa de semnificatia momentului. Am facut si eu ”premilitara” (parca asa-i mai spunea acestui PTPAP, nu?), si spiritul meu cazon a mai primit o recompensa pe cand eram studenta si a trebuit sa fac si armata! Sunt locotenent in rezerva, daca nu ma insel, dar nu prea imi aduc aminte cu placere de vremurile acelea, pentru ca pur si simplu eram de parere ca ma aflam la facultate pentru cu totul altceva! In fine, a trecut si… n-a lasat nici urme! 🙂

    • n-am facut armata in facultate, ca eram la seral 😉
      da, premilitara ii zicea, ca bine iti mai amintesti!
      totusi amintirile mele cred ca sunt nitel amestecate, acum realizez, ca am primit cravata la alt monument, cred ca ala de la oituz. trebuie s-o intreb pe mama 😀

  6. Mie nu prea imi placeau si nici acum nu ma dau in vant dupa asa ceva! Poate fiindca nu am participat niciodata la un mars, macar ca spectator sa vad cum e! Dar excursiile cu scoala au fost intotdeauna clipele in care toata clasa era unita si pregatita de distractie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s