Chiar daca Parcul botanic nu se compara cu gradinile botanice prezentate de cateva colege intr-ale blogaritului, e o oaza de liniste in mijlocul orasului, iar plimbarea de o ora mi-a netezit nervii si m-a umplut de arome subtile.
Am patruns in parcul aproape pustiu la o ora la care soarele inca incalzea, dar umbrele incepeau usor sa se alungeasca. Am cotit spre paduricea cu alei largi, cu vai care abundau de vegetatie cruda in niste nuante aproape ireale. Am ramas uimita de bogatia cu care inflorisera „galustile”, nu le stiu denumirea, insa mie imi amintesc de galustile din supa, la fel de dolofane si tronand galese pe frunzele arbustului. Ca veni vorba, o multime de arbusti infloriti in parc, care mai de care mai surprinzatori si cu arome mai ametitoare!
Am constatat urmele de grafitti pe singura constructie zidita din parc, am admirat tufele albe, explodate si am plecat in cautarea unui salcam mov pe care pana la final n-am reusit sa-l identific, poate cu alta ocazie. Pe alocuri cate un cuplu sudat puternic in imbratisari dornice de intimitate si aratandu-si dragostea tuturor trecatorilor, ca un bun de mare pret. Am pasit cu grija, dar in pas alert sa le redau singuratatea, gandindu-ma de cate ori m-am ascuns si eu prin parcuri in bratele cuiva dupa care muream in fiecare zi cate un pic!
Am ajuns la lac insa, din pacate, erau prezente doar pietrele, inconjurate de castani infloriti si din nou alti arbusti imprastiind alb in jur ca o ninsoare prelungita in primavara. Am tras cu nesat aerul parfumat in piept, gandindu-ma cu drag la prietena care imi daduse ideea sa fac o vizita parcului si simtind in fata atator minunatii un sentiment adanc de fericire si de implinire. Din cand in cand, cate o pala de vant imi ravasea exponatele, albinele s-au incapatanat sa fie intr-o continua miscare, nereusind sa le prind decat partial, insa cerul se profila albastru sagetat rar de umbre de nori albi, rasfirati artistic.
Dupa ce am pozat tot ce a purtat floare, am incercat un mare regret vazand niste tufe imense de bujori deja scuturati, m-am indreptat agale spre iesirea din parc, la moment sa vad ca vantul sugubat adusese niste nori vinetii de toata frumusetea. M-am grabit la autobuz, de data asta reusind sa scap de amenintarea ploii!