Minuni din fier forjat

Primul meu contact cu prelucrarea fierului a fost intr-o fabrica unde cumnatul meu (RIP) facea minuni din fier forjat. I-am admirat mereu naturaletea cu care se misca  in fata cuptorului unde aerul avea mai multe grade decat cea mai caniculara zi de vara si unde metalul topit purta o culoare de un rosu puternic, stralucind  in atmosfera cenusie a halei. Metalul de o culoare stearsa capata o lumina speciala, viata  si devenea maleabil, sub mainile pricepute care ii aplicau lovituri ce-l innobilau. Zgomotul ciocanului pneumatic si caldura infernala distrugea toata poezia, admiram cateva secunde minunea trasformarii in cuptorul deschis si dispaream urmarita de tunetul si vibratiile care duceau la modificarea materiei supuse in diferite forme. Din cand in cand bucatile de metal de un rosu aprins zburau prin aer, aruncate cu efect, la urmatoarea masina care le prelucra. Rapid  stralucitorul  rosu-portocaliu ca focul se stingea in rosu inchis si cenusiu inapoi de unde pornise. Uneori obiectele luminate de focul interior erau scufundate in apa si sfaraiau intens, ca un protest la schimbarea temperaturii. Fasii racite de metal fierbinte se desfaceau lasand miezul sa se zbata, stingandu-se in liniste, fara lupta.

Privind adesea minunatiile de pe cladirile vechi din oras, m-am gandit  cum arata mesterii care le-au conceput si cu cata sudoare au muncit pana le-au dat asemenea forme desavarsite. Prima data am remarcat suporturile de steaguri, cu predilectie cel de la Palatul Baroc, sub forma de sarpe sau dragon fin desenat, apoi balcoanele, ornamentele unor geamuri sau manerele usilor. Inspirate din natura, cel mai adesea sub forma de flori, ramuri, ghirlande impletesc din metal o arta dificila si de multe ori ramasa neobservata, desi detaliile si finetea executarii concureaza marii maestri.

O arta veche pastrata aproape neschimbata de-a lungul veacurilor, serveste intr-o lume nesigura la protejarea ferestrelor, usilor sau la realizarea gardurilor. De cele mai multe ori mesterii se intrec in realizarea ornamentelor astfel incat ramai uimit de delicatetea florilor de metal dand impresia de fragil, uitand utilitatea accesoriului si remarcandu-i doar maiestria realizarii.

Timisoara este un oras cu traditie in decorarea cladirilor, aerul vechi autentic fiind pastrat de cei care reconditioneaza cladirile sau de cei care construiesc noul, incercand sa nu faca nota discordanta cu peisajul. E greu sa faci distinctia intre ce e vechi si ce e aparut recent , la final cel mai simplu e de admirat  arta dificila  care rezista scurgerii timpului…

25 thoughts on “Minuni din fier forjat

  1. imi place la nebunie descrierea ta. Atata poezie in transformarea unei bucati de metal in dantelarie fina. Imi place fierul forjat si mi-as dori sa vad un asemenea atelier. Din pacate , aici doar gardurile spoitorilor sunt din fier forjat , toate fara deosebire aceleasi tepuse cu virful alamit si cu capete grotesti de lei-paralei , nelipsitii pitici de curte din lut vopsit , casele colorate strident cu turnulete si stalpisori si covoarele intinse la uscat fix pe gardul de la strada (sa le vada toata suflarea bre’ , ce naiba). 🙂 Am fost in Timisoara in studentie intr-o excursie de studii. Un oras frumos , mi-ar placea sa-l revad dar cine stie….

  2. intr-adevari – minuni! Imi plac mult obiectele din fier forjat, mai ales acele vechi 😉 Acum. Inainte, insa, eram absolut indiferenta fata de ele..

  3. @psi- incerc si eu, ma bucur ca ti-a placut 🙂

    @sophie- eu l-am descoperit intamplator privind pozele cladirilor vechi. intradevar, arata elegant!

    @irenadaiana- multumesc 🙂 timisoara e un oras vechi, cu traditie in decoratii, mai ales mosteniri ale austro-ungarilor. cred ca de aceea imi si plac atat, e atat de mare diferenta fata de cladirile simple intre care am crescut eu… daca ajungi pe aici, da-mi de veste!

    @altcersenin- unele pasiuni vin cu timpul, altele se pierd. cat insa gasim o bucurie in ceva, fiecare zi e frumoasa 🙂

  4. Stiai ca exista o mare diferenta intre a forja fierul pe forja cu carbune sau pe cea cu gaze? Primul procedeu e cel autentic, cel mai apropiat de modul de prelucrare stravechi… asa cum falsul fierului forjat e confectia metalica? Stiai ca se poate da o patina a timpului, fierului forjat de cea mai noua generatie, de zici ca-i vechi de 200 de ani? 🙂 Vorbim de o arta, intr-adevar, si tocmai de aceea rezista si capata valoare.

    • desigur ca nu stiam, desi am cautat informatii pe net, am gasit doar oferte de firme care confectioneaza. imi place finetea detaliului, parca iti vine sa atingi sa te asiguri ca-i intradevar din metal si nu vreo floare de o culoare mai ciudata. multumesc pentru informatii, e f interesant ce ai spus, m-ai pus pe ganduri, oare ce am vazut eu era forja de gaze sau pe carbuni? inclin sa cred ca era prima. intr-o fabrica e mai simplu asa…

  5. Frumoase instantaneele asupra clădirilor. La bază, românii au niște arhitecturi foarte frumoase, pentru fațade, pentru balcoane… păcat că se strică și ce se face la loc nu păstrează stilul…

    • unele s-au pastrat sau au fost reconditionate tare frumos, altele cu timpul se vor pierde. sunt insa zonele vechi unde nu e permis, deocamdata, sa modifici, doar sa restaurezi, asa ca deocamdata avem ce admira…

  6. ”Peștișorul” e înnebunit după așa ceva. Avem scaune cu schelet de fier forjat, suporturi pentru copertină din același material, gratii la camera lui de hobby, un gărduleț… Și n-avem paratrăznet, la atâtea fierotenii câte înmagazinăm! 😀

  7. Pingback: provocare cu coadă « psipsina

  8. pe mine nu ma incanta ideea de a avea decoratiuni din fier forjat, nu inteleg de ce, dar nu imi plac. Am vazut insa diferite modele lucrate in fier forjat, despre care pot spune ca sunt opere de arta.

    • ca sa fiu sincera nici nu mi-am pus problema sa le detin eu personal, insa nu ma pot abtine sa remarc ce-i deosebit, frumos, migalos si cu imaginatie 😉

  9. Avantajul de a locui într-un oraş frumos, cu tradiţii culturale de excepţie. Foarte frumos ai surprins aceste „dantelării forjate”!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s