Descoperiri despre mine

Ce face omul cand se plictiseste? Isi bate cuie in talpa! Ascultand din muzica anilor ’80, ma pune curiozitatea sa ma uit si la un clip cu Erasure, a caror muzica inca o ascultam cu mare placere. Spre mare mea uimire descopar ca solistul e gay.  Casc ochii mai bine pe ecran, la miscari, comportament, cum da din solduri: e sigur gay!!! Mai caut ceva muzica: Depeche Mode, Human League, Alphaville si-i privesc mai atent. Mai citesc un comment-doua si ma edific! In proportie de 90% din muzica pe care o ascultam in tinerete era cantata de homosexuali. Si dintr-o data parca nu-mi mai place.

Trag aer in piept, ma asez stramb sa judec drept! Ma laud ca sunt un om tolerant si ca las fiecaruia libertatea de exprimare si sa se iubeasca cu cine doreste. Si totusi? Ascult iar Erasure- e clar tipul meu de muzica! Ma duc usor in spate la momentul cand am aflat despre Freddy Mercury ca face parte dintre cei care iubesc barbatii si am reactionat la fel, spre rusinea mea. Poate inca port tarele trecutului si ale educatiei severe din anii comunismului, cand putine informatii despre lumea reala ajungeau la noi si multe din alegerile firesti ale oamenilor mi se pareau scandaloase si oarecum impure. Ca fiecare tind sa ma consider pe mine deasupra tuturor ca si cum mi-ar fi facut mie cadou cineva o bagheta magica prin care sa decid ce e bine, corect, de tolerat si ce e considerat scandalos, impur si de evitat.

Cred ca mai am nevoie inca de timp sa ma acomodez cu anumite situatii, clar nu m-as simti confortabil in aceeasi camera cu doi sau doua care se tin de mana, in vreme ce doi de sex diferit nu mi-ar produce nici o reactie. Genul asta de simtire ma transforma  in homofoba sau e doar chestie de obisnuinta pana voi trata asa cum este firesc, cu indiferenta, aceasta problema?

Pe de alta parte in ce masura  afecteaza viata particulara a artistului, perceptia catre public a artei pe care o creaza? Imi place mai putin muzica celor de la Erasure, pentru ca am descoperit ca au alte inclinatii sexuale? Imi place baletul mai putin stiind ca balerinii e posibil sa fie gay? Muzica, baletul, literatura, arta simtitoare, abunda de talente care au inclinat balanta spre propriul sex. Prin aceasta, ceea ce au creat isi pierde din valoare? Putem desparti omul de artist? Adesea marii artisti au vicii condamnabile ca sexul, bautura , drogurile, toate fara masura! Probabil ca starea de geniu isi cere tributul ei, iar viata omului-artist este adesea zbuciumata si in afara normalului- asa cum il percep eu. Dar si ceea ce creaza este in afara normalului-dupa perceptia tuturor.

Raman inca pe ganduri, fiind usor dezamagita de toleranta pe care mi-o trambitam sus si tare si care in cazul acesta s-a dovedit falsa. Prin urmare, pun pana jos si va ascult pe voi, recunoscandu-mi limitarea (momentana!) privitoare la subiect.

Sa mai ascultam o data piesa:

Anunțuri

66 de gânduri despre „Descoperiri despre mine

  1. zic eu ca, vorbind de heterosexuali, intre un barbat si o femeie nu poate exista o relatie fara conotatii sexuale. in consecinta, un barbat care asculta george michael va ramane mai repede indiferent la aflarea vestii ca se uita de fapt la un popo, decat o femeie. el va continua sa asculte nestingherit muzica ce-i place, in timp ce ea va incepe sa-si puna intrebari. invers, daca o femeie asculta t.a.t.u., cel mai probabil va continua la fel dupa ce va afla ca cele doua pustoaice sunt lesbi. pentru el, insa, se va duce sufletului muzica, si asa nu nemaipomenita, si va incepe sa caute infrigurat clipurile video. atractia pentru sexul opus este scrisa in gena umana. insa toleranta la homosexualitate tine de educatia sexuala si religioasa. de acord cu tine.

    • hmm, deci cu timpul voi reactiona normal si la asta…
      pe de alta parte ma deranjeaza sexualitatea afisata strident, gen festivaluri in care umbla goi si fac chestii obscene. nu sunt o puritana, insa parca putina discretie nu dauneaza nimanui, indiferent ce partener isi alege.

      • nu exista un normal general. normal pentru tine este sa reactionezi asa cum reactionezi tu. festivalurile alea sunt festivaluri de umblat goi si facut chestii obscene sau sunt festivaluri de muzica? de aici si grotescul. aia n-au ce sa caute acolo. le-as recomanda petrecerile care sfarsesc in niste orgii memorabile, dar care pentru asta sunt facute.

      • chestia e ca eu n-am nici o treaba cu origiile lor, dar ma agreseaza vizual sa-i vad comportandu-se obscen in public. probabil ca vor sa fie acceptati si se gandesc ca modalitatea asta e mai rapida, constientizezi ca exista, ca sunt oameni ca si noi, ca au nevoi. dar la fel de agresata m-as simti si daca doi de sexe diferite si-ar controla amigdalele sau s-ar sexa in fata mea.
        banuiesc ca exact ca in orice alta comunitate, sunt extremisti, care obtin efectul contrar tocmai pt ca exagereaza.
        mi se pare amuzat in filme ca prietenul homosexual e cel mai intelegator barbat si are probleme asemanatoare cu sexul slab, ma intreb daca situatia este la fel si in realitate?

      • cum nu exista manifestari publice pentru comportamente obscene, trag si eu concluzia ca acei oameni trebuie tratati ca fiind anormali. golanii au fost si vor mai fi. mai ales avand in vedere trendul actual.

      • Red
        Exact asta mă deranjează şi pe mine : stridenţa şi ostentaţia.
        Puţină decenţă nu a omorît pe nimeni, nu-i aşa ?

        Apreciez omul ca artist, meseriaş sau indiferent ce este şi cu ce se ocupă şi nu mă interesează ce face el în intimitatea sa.
        Dar dacă mă obligă să-i accept concepţia despre viaţă, repet – dacă mă obligă – va obţine invariabil, efectul contrar.
        Aşa cum au ei dreptul la orientarea lor, am şi eu dreptul să fiu contrariat acolo şi unde cred eu de cuviinţă.

        În definitiv, nu este vorba decît de ofensiva „politically corectness” (sper că am scris corect – că tot nu pot să-i înghit pe promotorii aceste chestii 😀 ) şi sper ca nu cumva cei care suntem cît de cît normali (adică se poartă firesc, natural, cum a lăsat lumea Dumnezeu) să fim noi condamnaţi de tot soiul de discriminaţi pozitiv, în fapt nişte deviaţionişti.

      • daca ei ne condamna sau nu pe noi, habar n-am. dar inclin sa cred ca au destule probleme in incercarea de a fi priviti ca ceva normal, firesc, chiar daca putin diferit si ar pleda toleranta pt a fi tolerati la randul lor/

  2. Pe mine nu m-a deranjat niciodata chestia asta.La vremea cand am aflat de multi ,asta era un lucru oribil(nu ca nu ar fi cica si acum),insa eu il priveam ca pe un teribilism si curaj in acceptare al lor.
    🙂 insa pot spune cinstit ca am fost f f f trista si dezamagita la aflarea vestii ca George Michael si Ricky Martin sunt gay…profund dezamagita…:) of,of..bunaciune de barbati…
    Tin minte ca in vremea liceului stiam despre un baiat ca este homo,stilul,mersul,felul lui de a fi…eu il priveam doar amuzata..

    • asta e, provenind dintr-un oras mic, n-am cunoscut pe nimeni de genul acesta sau erau suficient de discreti iar eu neinformata, ca sa remarc ceva suspect.
      cand eram studenta aici, imi amintesc ca am vazut un travestit in parc, purtand fusta, parul lung (era inainte de ’89) si-mi amintesc ca a fost atractia parcului. eu am luat-o ca pe o gluma, nici nu mi-am batut capul ca ar fi real.
      aceeasi dezamagire am avut-o si eu referitor la george michael, iar de rickie nici nu stiam! (inca unul pierdut, vorba ta!)

  3. Red,nu-i vorba de educatia de pe vremea comunismului.Si atunci erau homosexuali peste tot in tara,dar erau consiliati (cei despre care se stia) din punct de vedere medical.Nu-i vorba nici (nu neaparat) de educatia religioasa,asa este specificul vietii pe pamint.Un el si o ea.Ce este altfel este anormal si natura elimina anomaliile.Noi oamenii tindem sa gasim explicatii la orice si sa toleram.
    OK.Treaba lor,dar sa si-o faca acasa.
    Oare noi (ceilalti) defilam in pielea goala si mascati si facind scandal,de-aia ca iubim o persoana de sex opus?
    Daca George M.nu face sex cu iubitul lui pe scena,este perfect.Imi place muzica lui.
    Mercury a avut tot si si-a dorit si altceva.A primit,din pacate la modul cel mai cumplit.Mi-a placut si imi place muzica lui.

    • prin urmare separam artistul de viata lui personala, care de aia se numeste asa ca sa faca ce-si doreste, departe de ochii si urechile noastre. atata vreme cat creaza ceva bun, ii vom aplauda.
      cred ca asta e varianta corecta, sa ne vedem fiecare de ciorba lui, atata vreme cat o facem discret.
      o singura precizare as incerca: eu nu consider homosexualitatea o boala care se poate trata. e ceva cu ce te nasti, un mod de gandire altfel, o simtire pe care noi astia hetero nu cred c-o putem pricepe. cum ai spus natura creaza anomalii, care cred ca se elimina singure, pt ca oricum nu se pot inmulti.
      si pana la urma nu cred ca avem dreptul sa judecam pe nimeni, ci doar sa incercam sa intelegem. cel putin eu cam asa as vrea sa fiu!

    • fosile, nu prea înţeleg pentru ce să consiliezi un homosexual. nu are râie pe creier să se poată splăla, aşa s-a născut. aşa cum s-au născut şi lesbienele, transsexualii şi prin extensie, persoanele blonde, roşcate, brunete, înalte, scunde, etc…

  4. la un moment dat in cercul de prieteni in care evoluam era si un tip homosexual. Invirtea fetele la dans pe la petreceri de mama-mama. Si ele erau tare dezamagite cind aflau ca este gay. Le „cucerea” nu prin fizic pentru ca nu arata cine stie ce, cu prin comportament. Era un tip foarte placut overall si a fost primul (si singurul) gay pe care l-am cunoscut. Insa pot spune ca el, prin felul absolut natural si deloc ostentativ de a fi, a facut un mare serviciu comunitatii gay in ochii mei. In afara de exhibitionisti (gen cei pe care i-am vazut recent la Copenhaga) … nu ma intereseaza si nu am nimic cu ce fac oamenii la ei in dormitor.

    • exact, sunt convinsa ca in comunitatea lor exista multi tipi care nu sar in ochi si care-si vad de treaba exact ca si noi ceilalti.
      obisnuiam sa urmaresc pe vremuri un serial „six feet under” unde printre alte personaje, era si un cuplu de gay. i-am privit cu mare curiozitate, fiind subiect extrem de nou pt mine. am constatat cu uimire ca unul dintre ei avea aceleasi trairi, apasari, singuratati, ca si mine. mi s-a parut un om perfect normal si chiar imi placea tare mult de el 🙂

  5. pfaaaaa, red! ce postare ne-ai adus astăzi! 🙂
    tema, veche de când lumea, mă tot tentează şi pe mine, mai cu seamă că în viaţa mea reală există o pereche gay. mă deranjează asta? nu, pentru că ceea ce fac ei în viaţa şi în patul lor nu este problema mea. îmi sunt mai puţin prieteni din cauza aceasta? cu siguranţă că nu, sunt oameni aproape mie şi pentru care aş face tot ce pot, dacă este nevoie.

    discuţia aceasta desigur că am mai purtat-o fiecare dintre noi în realitate. pe mine m-a scârbit efectiv oripilarea unora, faptul că îşi permit să judece omul, uitând valoarea. să nu uităm că şi marele nureyev era cam gay, aşa cum este şi elton john, că navratilova şi-a declarat orientarea după ce mulţi nu mai aveau îndoieli şi asta nu îi ştirbeşte cu nimic realizările. este mai de apreciat un heterosexual care este un trântor sau un hoţ unui gay al cărui nume este cunoscut de toată lumea pentru realizările sale? eu spun că nu.

    despre freddie mercury am o singură vorbă să mai adaug: mary austin, femeia pentru care a compus „love of my life” i-a fost alături toată viaţa, în ciuda orientării sale. despre ea spunea adesea freddie că este singurul său prieten şi că nu a iubit niciun bărbat aşa cum a iubit-o pe ea.
    ascultă această melodie red… nu ţi-ar plăcea să fi fost scrisă pentru tine? şi totuşi, aşa cum spuneam mai deunăti la mine, prietenia rămâne cea mai profndă formă de iubire, fie şi numai pentru că implică reciprocitate.
    azi mi-ai plăcut mult, sigur se va lăsa cu multe comentarii la tine.
    şi ascult… freddie! live aid 1984… unul dintre cele mai bune concerte…

    • pai cred ca duceam dorul unor discutii serioase, chiar daca e vacanta si oamenii stau latiti la plaja.
      am trairi contradictorii si de unele nu sunt mandra. de asta am aruncat subiectul sa vad/ sa ascult si alte pareri decat ale mele. ascultandu-va pe voi, sa incerc sa ma modelez pe mine.
      de acord, prietenia e cea mai importanta si eu pot sa afirm ca exista prietenie intre un barbat si o femeie fara conotatii sexuale, daca exista o diferenta de varsta sau nu exista compatibilitate.
      am ascultat queen mereu cu drag. eu ador innuendo. nu ma simt atat de valoroasa sa scrie cineva o piesa pt mine…dar ma simt fericita sa ascult ce s-a compus pt altii 😉

      • nu, redule, nu exista asemenea relatii heterosexuale decat teoretic. 😆 fara rautate spun ca acceptarea acestei realitati, ca si a altora, tine doar de cat de aproape tii limitele.

      • acceptam ce nu putem schimba… si schimbam ce nu putem accepta,nu? 🙂
        si totusi exista… zicea cineva vechi si celebru. sau era se invarte???
        dar e o diferenta f mare de ani intre noi!

      • redsky,
        – şi dintr-o relaţie pornită iniţial ca o iubire între o femeie şi un bărbat se poate naşte o mare prietenie. 😉
        – nu e vorba că te simţi sau nu valoros, nu pune problema aşa, lasă-ne pe noi să spunem cum este omul redsky, pe care eu îl apreciez fără să te fi întâlnit vreodată. iar eu cred că ai merita să scrie cineva pentru tine…

      • – asta cu pornirea ca iubire si apoi doar prietenie, mie nu mi-a iesit… unii pot purta raca o viata intreaga 😉
        – cu siguranta nu merit sa scrie cineva despre mine, sunt doar un om obisnuit, insa ma bucura tare, tare ca va am pe voi in jurul meu si-mi sunteti prieteni dragi!

  6. fosile
    homosexualiatea a fost creata tot de natura, ca n-o fi aparut artificial. 🙂 si nu se face simtita doar la oameni. o numim anomalie doar pentru ca are un deficit procentual fata de relatiile heterosexuale. felul in care o judecam noi este strans legat de educatia religioasa. 🙂

  7. Da, o temă cam…incomodă. Nu credcă ar trebui să intereseze pe cineva aspectele vieţii intime ale unei vedete, dar unii au năravul prost de a se exhibiţiona cu orientările lor intime, ceea ce este foarte aiurea.
    Cât priveşte toleranţa/intoleranţa… fiecare om are sistemul lui de valori, la care ţine în felul său şi nu trebuie să fie judecat pentru principiile pe care le respectă. Dacă nu sunt de acord cu ceva, nu trebuie să fiu socotit …intolerant! Este punctul meu de vedere şi gata!

      • Poate unii mă consideră „primitiv”, dar…asta e! Avea cineva o vorbă: ce fel de bărbaţi sunt ăştia? Geme lumea de-atâte femei lor le arde tot de… bărbaţi! Na, c-am zis-o şi p-asta! Cine vrea să dea cu pietre, n-are decât! 🙂

      • stai linistit, aici nu da nimeni cu pietre si fiecare e liber sa gandeasca exact asa cum crede de cuviinta. eu incercam sa ma lamuresc pe mine, doar atat 😉

  8. psipsina a spus tot ce as fi spus si eu, asa ca nu-mi ramane decat sa spun ca l-am iubit pe freddie mercury, asa gay cum era, si am plans in ziua cand a murit (cred ca am o postatare, in blog, despre ziua aceea)… iubesc muzica anilor ’80- ’90 si nu m-a interesat niciodata ce orietare sexuala au artistii, mi-au placut si imi plac cum si ce canta… eu sunt fan Scorpions, inaca de pe vremea aceea 😉

  9. Dacă proverbul românesc „Numai un nebun îşi mângâie nevasta în văzul lumii” se aplică şi la homosexuali, atunci treaba lor ce şi cu cine fac. Numai să aibă decenţa să o facă feriţi de ochii lumii. Toţi ! Şi heterosexualii şi bisexualii şi homosexualii, şi ce combinaţii or mai fi !

      • De fapt, proverbul în întregime sună aşa: „Numai un nebun îşi mângâie nevasta în văzul lumii şi numai un prost o ceartă s-audă toată lumea.” !

      • hmm, parca asa imi suna usor familiar.
        proverbul bate in ideea ce am inteles-o eu sau are o conotatie ascunsa pe care n-o sesizez?

  10. Mie-mi sunt simpatici, desi daca as avea o mitraliera… 😆
    Realitatea e ca homosexualii sunt dovada clara ca nu exista Dumnezeu. Sau daca exista, nu este perfect, asa cum se crede, atita timp cit a creat imperfectiuni de ordin genetic.
    Homosexualismul, din punctul meu de vedere, este un accident genetic, periculos societatii umane. Cine spune ca e ceva normal se inseala amarnic, pentru ca daca toti am fi normali ca ei, am disparea ca specie.
    Ca au drepturi, ca orice fiinta, au, dar cum in epoca actuala minoritatile nu prea mai au obligatii, nici astia nu se considera obligati sa se comporte in limitele bunului simt, abuzind de acele drepturi aberante care li se acorda. Pe de alta parte, sunt si ipocriti. Considera jignitor sa te legi de anomalia lor, dar in schimb ei si-o trimbiteaza cu nonsalanta, ba chiar sfidator, pe unde apuca. Exact ca negrii (nu toti) care iau foc daca le spui nigger, in schimb ei si-o spun unul altuia zilnic, de se plictisesc si albii, auzindu-i. Concluzia e una singura, fuck them ! 😆

    • – daca D-zeu nu exista pentru tine, nu pierde nimeni decat tu. am mai discutat, de ce reluam? nici unul din noi nu-si va schimba parerea. nu vad rostul discutiei.
      – nu mi se pare periculos, nu se ia, te nasti asa sau nu. nu se confera prin educatie! daca nu simt nimic cand ating o femeie, nu simt, poti sa ma educi cat doresti, tot spre barbati inclin!
      – astia care trambiteaza sunt un fel de manelari, cu educatie limitata si care ar striga orice doar sa fie bagati in seama, nu cred ca-s reprezentativi pt comunitatea lor.

      furios ca de obicei 😉

      • -In privinta lui Dumezeu iti dau dreptate, exista doar in mintea unora, dar daca ai adus vorba de homosexuali, nu era firesc sa-l pomenesc, ca fiind la rindul lor, creatia lui? 😛
        -Nici ciminalitatea nu-i transmisibila, dar e periculoasa 😛 Consider periculos sa aprobi infierea unui copil de un cuplu
        de barbati.
        -Sunt foarte reprezentativi, de fapt sunt reprezentantii comunitatilor respective. 😆 Citi au auzit de ei si citi de vreun doctorant negru? Aici e vorba de un curent, de-o atitudine, de-o mentalitate, de educatie, nu doar de un moft pasager.

      • – ai spus ca nu exista, te hotarasti odata? 😀
        – barbatii aia pot fi niste parinti mult mai iubitori decat o femeie care-si abandoneaza pruncul la container. sa nu generalizam, sunt oameni si oameni.
        – asa este, e vorba de o comunitate a caror specimene reprezentative nu-s cei care se dau in stamba dezbracati si obsceni in public, dupa cum pe noi nu ne reprezinta manelarii.

  11. la mine a fost mereu prioritara muzica, dar mi s-a intamplat de cateva ori sa am ceva retineri (cand am aflat de Boy George am crezut ca e o gluma :)), chiar daca era evident; dar l-am iubit in continuare 🙂

  12. Auzii p’aci, pe undeva, ca inainte vreme (si vremuri) cineva consilia minoritatile sexuale…
    Consilia pa dracu’, intrau pe capete la bahaus, ati uitat celebrul art. 200, C.P.?

  13. Ascult cu placere muzica lui Freddy Mercury si a altora ca el, e vorba de muzica exclusiv. Daca au (aveau) alte inclinatii, asta nu trebuie sa fie treaba mea. Sunt si ei oameni. Pe mine ma deranjeaza paradele gay si prostul gust al celor care tin sa urle in gura mare ca sunt ce sunt. Nu ca ar trebui sa le fie rusine cu ceea ce sunt, dar nici sa strige ca din gura de sarpe nu mi se pare normal. Sunt mai multe interese amestecate aici, si se confunda unele lucruri cu altele. E vorba tot de manipulare, ca in toate domeniile apar lideri care urmaresc niste interese ale lor.
    Mi-am dat seama, citind acest post al tau… ca eu sunt foarte toleranta!… :)) Probabil ca viata m-a „vaccinat” mai din vreme sa accept si sa tolerez tot felul de lucruri mai ciudate… O data ce depasesti niste praguri, apoi astfel de lucruri ti se par copilarii.
    Si Ceaikovsky spune-se ca ar fi fost gay, si nu m-as putea lipsi vreodata de muzica lui. Si de Chopin am auzit ceva de genul acesta… Dar sunt recunoscatoare ca am privilegiul de a-i asculta concertele, nocturnele, polonezele.
    In concluzie: a se separa omul de ocupatiile lui colaterale. 🙂

    • calea aceasta am decis s-o urmez si eu, mai ales ca in general nu ma prea pasioneaza viata personala a altora, imi da de furca suficient a mea!
      cred ca pentru a avea o anumita inclinatie spre artistic, e necesara o latura mai putin masculina, de aici si preferintele unora…

  14. Părerea mea e că frumuseţea creaţiilor atistice nu trebuie să fie întinată (şi nu poate fi întinată) de dezaprobarea vieţii particulare a artistului (chiar dacă această dezaprobare e justificată). În artă e ca şi în dragoste – cum spunea tata (recunosc că nu ştiu dacă cita pe cineva sau nu): nu iubeşti pentru că, iubeşti cu toate că 🙂
    Nu ne place opera unui artist fiindcă el a fost/este un model de virtute, ci pentru că tot ceea ce e frumos îi place şi lui Dumnezeu – în ciuda păcatelor (reale sau nu) ale celui care a creat frumosul 🙂

    • ai enuntat perfect, numai ca asa sunt eu, vad omul perfect si dupa ce aflu ceva neplacut imi trebuie timp pana sa-i trec cu vederea imperfectiunea. dar cu timpul imi iese, imbatranesc devin mai toleranta 🙂

  15. Red, my dear, you are my type of girl ! 😆
    Desigur, mă refeream la cele scrise. Cred că este o tendință în noi de a crede cum ai descris și tu. Pe de altă parte, arta e artă, iar omul din spate e mânuitorul ei. dacă produsul place… e tot ce contează.
    Mi-a plăcut mult polemica stârnită aici!
    🙂

  16. Mi-am amintit cum prin ’85 am văzut la un coleg de clasă un disc cu Boy George în rochie şi cu perucă roşie, rujat, fardat. „Copchil” fiind, am fost şocat să aflu că „doamna” este de fapt…bărbat! Pe urmă am aflat că sunt mai mulţi artişti cu astfel de orientări. Treaba lor! Freddy Mercury mi-a plăcut şi îmi place enorm cum cântă. La fel şi alţii. N-am să amestec niciodată muzica lor cu treburile particulare, atâta vreme cât nu fac din asta un „punct de atracţie”. Exhibiţionismul unora mă enervează rău!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s