Periplu cu autobuzul prin tara

Privind preturile CFR-ului, restrictiile de viteza si faptul ca acceleratul de Galati e anulat de mult timp, am decis sa incerc transportul rutier pe distanta lunga intern (despre cel extern poate intr-o alta postare). Am facut rezervari si dis de dimineata, cand abia se crapa de ziua, ne-am infiintat cu ochii mici la scara autobuzului. De remarcat ca tupeul specific romanesc era prezent si aici: desi toata lumea statea sa-si aranjeze soferii lucrurile intai, o doamna hotarata s-a bagat in fata sa urce… fara succes, insa dorinta a existat.

Ne-am ocupat locurile si am plecat la drum la ora exact anuntata, spatiul bogat climatizat mi-a congelat picioarele in sandalute de vara, instantaneu! Vina mea, trebuia sa-mi amintesc ca si in avion, cinematograf-mall si alte locatii publice am patit la fel. Mi-am luat pozitia lotus imbarligat si cu picioarele in brate, pe sub pulover si am rezolvat oarecum situatia. Prima oprire la Deva. Am tasnit ca din pusca sa gasesc toaleta, ca aerul rece circuland fluid pe la picioare imi stimulase toate necesitatile. Baie cu taxa, curatel, in 10minute anuntate plecam iar la drum. Dupa cateva ore Sibiu, 20minute oprire. E ca la orientare turistica, ochesti, intri, intrebi, gasesti, rezolvi problema. Aici a mers oarecum amuzant, erau un fel de bariere unde trebuia sa bagi o moneda, eu aveam doar bani de hartie. Cand am vazut ca cei din fata mea se calibreaza pe sub bariera am zis ca-i rost de economie mare si ne-am chircit-contorsionat si noi abia stapanindu-ne rasul. Cei  mai corpolenti se incadrau cu greu in spatiul de manevra si le mai ramaneau manecile, cracii, picioarele in urma, dar pana la urma s-a strecurat toata lumea. Dupa eliberare, a urmat cursa cu obstacol obligatoriu inapoi si rasetele infundate. Eu am ales varianta peste si am urcat victorioasa in autobuz cu bulendrele intregi. Ni s-a precizat ca daca intarziem peste timpul lasat pentru „recreere” ramanem acolo sau ii ajungem din urma cu taxi-ul. Pe masura ce inaintam spre Moldova grupurile sanitare au devenit tot mai murdare, la Brasov fiind sub orice critica, dar cand nu ai alta optiune, incerci sa ignori neplacerile. Soferii au decis pauza de jumatate de ora pentru masa…a lor, ca noi am ciugulit tot drumul! Jumatatea s-a prelungit la o ora, timp in care am pendulat la umbra unde era prea racoare, la soare unde era prea cald, ne-am cumparat fructe de la butic, am urmarit tigancusa simpatica si tupeista cum facea un leu de trei, uitandu-se de jos la oameni cu privirea aia de caine simpatic si aproape irezistibil.

Cand s-au intors soferii, cativa calatori le-au spus ca trebuia sa plecam fara ei, sa ne ajunga cu taxi-ul cum ne recomandasera ei noua. S-a ras manzeste desi toata lumea stie ca legile nu-s decat pentru unii- teorie unanim acceptata! Am plecat si urmatoarea oprire a fost destinatia finala. Am facut cu totul 10 ore, care nu mi s-au parut atat de lungi ca in tren. Poate peisajul extrem de bogat al verii aflate in parg, campuri intregi cu flori, grane, floarea soarelui razand uscat spre cer, serpentine si paduri care filtrau ziua frumoasa printre pleoape somnoroase, opririle cu ruperi de ritm si surprize ( cand ne-am intors, la Deva era inchis la toaleta, dar am mers la McDonalds-ul apropiat, am luat si inghetata cu ocazia asta!) sau dorinta arzatoare de a-mi vedea locurile natale, m-au facut sa concluzionez ca se poate merge si cu autobuzul , in conditii rezonabile, lucru pe care sper sa-l repet cu prima ocazie cand ma mai incearca dorul!

Anunțuri

17 gânduri despre „Periplu cu autobuzul prin tara

  1. 😀 hai ca mi-a placut povestirea. in autobuz insa nu m-as urca pentru asa calatorie lunga prea curand. am facut una cu trenul de 12 ore anul asta, ajunge 😀 😀

    • ma bucur ca ti-a placut… probabil ca nici eu n-o voi relua prea curand, nu sunt fan calatoriilor lungi si zilele de concediu s-au cam terminat. in schimb ador avioanele, simplu si usor… daca si pretul intern ar fi mai accesibil…

  2. Daaa…stiu despre ce vorbesti,asa excursii faceam eu Romania-Austria…pe durata a 24 de ore.
    Cred ca mi-am pierdut rabdarea,pentru ca recent cand am fost la Mamaia,tot cu autocarul am fost-6 ore…

    • depinde cat de mult doresti sa ajungi intr-un loc, cum stai cu echilibrul in general, dorinta de a te bucura si de calatorie nu doar de telul final… si cata muzica ai in telefon si cat de buna e cartea pe care o citesti!
      daca mai ai si un partener redutabil de barfa nici nu simti cand ai ajuns 😀

  3. eu am păţit-o cu aerul condiţionat în intercity. după un drum braşov-bucureşti am zăcut o săptămână întreagă, ţeapănă de spate. de atunci evit pe cât pot alte mijloace de transport care nu intră în categoria… auto mic şi personal.

  4. Eu am fost de curand cu autocarul la Bucuresti si de acolola Mangalia si mi s-a parut de 1 milion de ori mai bine decat la intoarcere cand am venit cu trenul!

    Toaletele publice sunt asa si asa, depinde cum nimeresti, prind Sud nu erau chiar ok, dar pe drum in colo nu ma pot plange! 🙂

  5. E mai bine cu trenul. Te mai misti sa te dezmortesti, si cel mai tare e ca ai buda aproape. Mereu m-am intrebat ce te faci de o pantecaraie? Sau poate doar daca ai o vezica mai motocoasa care te solicita mai des?

    • hmm, in cazul asta ai dreptate, insa in restul conditiilor normale, opririle sunt cam la 2-3ore, destul de lejer. iar timpul de drum a fost mai scurt cu 2-3ore…
      soselele sunt ca-n palma, se merge in ritm sustinut. in plus pretul biletului e mult crescut la cfr si tot creste!

  6. Pingback: Recomandare pentru galateni si nu numai « Diverse diversificate

  7. Ce peripeţii faine! Ăsta-i farmecul mersului cu trenul sau autobuzul: se întâmplă tot felul de momente hazlii sau mai puţin vesele, dar pe care ni le tot amintim. Nu pot să uit când mergeam cu trenul de noapte la Sibiu şi ne-am trezit în compartiment cu un…purcel în sacul unui ţigan! Aşa mireasmă de cocină am luat în haine… 😀
    Week-end plăcut, dragă Red!

  8. Si eu m-am cam saturat de microbuz in ultima saptamana . Piatra Neamt – Miercurea Ciuc -Brasov -Busteni si apoi Iar Brasov – Tg Secuiesc – Onesti – Bacau – Piatra Neamt. locuri putine, oameni multi, dar spiritul calatoriilor ramane insa neschimbat. Important e ca destinatia sa fie primitoare.
    O toamna senina iti doresc si sa auzim mereu numai de bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s