Duzina de cuvinte: Senectute(XVI)

Doar respiram cu pofta aerul tare, valatucit, amestecat de adieri rautacioase,  in care picaturile de apa se ghiceau prin tesatura invizibila, cu  aroma vaga de cedru, amestecata cu un mirosul dulceag, insinuant, de pamant reavan, cum se simte uneori in serile de toamna in gradini, cand caldura molcoma de peste zi dispare si ramai cu o absenta a verii trecuta pe neobservate.

Cina fusese surprinzatoare, gatise fara efort o salata de creveti intr-o  culoare varstata roz deschis cu sidefiu, asezonata cu o mana de cartofi natur, un fir de rozmarin si catei de usturoi intregi, in coaja, lucind stins a fildes in nuante diferite.  Arata curios si cu neincredere am rontait lent acele aratand ciudat in mancare (mai potrivite in padure si pe pamant) zapacindu-mi papilele cu o urma de conifer greu de identificat. Vinul a incalzit atmosfera domolind inhibitiile, iar prin aburii alcoolului orice gest devenea usor lasciv. O adiere scurta m-a facut sa simt acut raceala serii, iar el, sesizand zgribulirea mea instinctiva, a intins bratele si m-a cuprins usor dupa umeri. Am simtit fiorii pana la radacina parului si instinctul tinut in frau atata timp, a parut dintr-o data ca un animal senzual scapat liber. Hainele au zburat in gesturi frante, rupte din alta lume in care exista doar dorinta.

Dupa un timp, m-am dezmeticit stand intinsa langa un om pe care seara placuta petrecuta in bucataria plina de arome delicioase si actul consumat avid, ma facea sa ma simt bine .  Am bajbait in intuneric, realizand distanta nefireasca dintre noi (cand se departase tocmai in extremitatea opusa a patului?)  si constatand ca avea ambele maini adanc infipte sub perna, intr-un gest definitiv care refuza orice apropiere. Am inghitit in sec intelegand aluzia fina. Nu aveam nici un indiciu daca facusem ceva gresit sau daca adormise astfel fara nici un gand, doar ca trecerea de la intimitate maxima la nimic durase extrem de putin. Avusesem ani de zile o relatie stabila, adormisem culcusita si rasfatata in bratele cuiva si nu stiam cum e sa fii ignorat in momentul de „imediat dupa”, iar senzatia de ieftin devenea din ce in ce mai apasatoare.

Acum, prin prisma anilor trecuti mi se pare o copilarie, insa nici un mesaj de la el cu scuze, primit dupa o pauza de cateva zile (explicand o relatie abia terminata,  cu sentimente amestecate), nici altele in care incerca sa reinoade ce s-a rupt intre noi, nu m-au facut sa-l mai doresc in preajma mea. Era ca si cum l-as fi sters din minte complet. Mi-a ramas doar frigul taios de singuratate dureroasa  pe care-l simtisem in preajma lui si sentimentul de inutilitate, un obiect consumat si apoi aruncat. Mi-am privit mainile fin ridate si mi-am amintit cat de avid, cu atatia ani in urma, cautasem o strangere de mana. Cat de copil puteam fi uneori si cat de sensibila eram la niste simple gesturi!

Textul face parte din Duzina de cuvinte pregatita temeinic in fiecare saptamana de Psi. Povesti asemanatoare pe aceeasi tema au mai scris si:

http://anaveronica.wordpress.com/2011/09/10/intoarcerea-vrajitorului-%E2%80%93-3-poveste-cu-12-cuvinte-impuse-inclusa-in-al-douazeci-si-optulea-episod-din-elucubratia-cu-12-zombi/#comment-3996

http://tiberiuorasanu.wordpress.com/2011/09/09/duzina-de-cuvinte-3/#comment-11890

http://scorpio72.wordpress.com/2011/09/10/duzina-de-cuvinte-pe-un-fir-de-paianjen/#comment-4949

http://rokssana.wordpress.com/2011/09/10/duzina-de-cuvinte-3-nebunie/#comment-9007

http://dictaturajustitiei.wordpress.com/2011/09/10/telurica-poveste/#comment-3415

http://www.psi-words.com/?p=4348#comment-5298

http://labulivar.wordpress.com/2011/09/09/duzina-de-cuvinte-la-cort/#comment-3041

http://carmensima.ro/2011/09/10/duzina-de-cuvinte-clipe-din-trecut/comment-page-1/#comment-20323

http://myworld-valentina.blogspot.com/2011/09/duzina-de-cuvinte-raspunsul.html#comment-form

http://divers.toateblogurile.ro/2011/09/duzina-de-cuvinte-ca-intr-un-joc-de-a-v-ati-ascunselea/comment-page-1/#comment-930

28 thoughts on “Duzina de cuvinte: Senectute(XVI)

  1. Pingback: Întoarcerea Vrăjitorului – 3 (poveste cu 12 cuvinte impuse inclusă în al douăzeci şi optulea episod din elucubraţia cu 12 zombi) | VERONICISME

  2. Pingback: duzina de cuvinte- captivă | psi-words

  3. Pingback: Duzina de cuvinte « Tiberiuorasanu's Blog

  4. Pingback: lso | freestyler

  5. Pingback: Duzina de cuvinte-Pe un fir de paianjen « Cataratorii

  6. Pingback: duzina de cuvinte 3 – nebunie « Rokssana's Blog

      • Sigur că este de bine, mai ales că resimt emoţia vorbelor transmise de tine cu toată nedumerirea bărbatului care nu-i poate înţelege pe bărbaţii care într-o relaţie cu o femeie, se complac numai la suprafaţa ideii de „îmbrăţişare activă” ca să-l citez pe Noica…
        Şi femeia, şi bărbatul, sunt părţi ale unei relaţii mult mai adînci decît efemeritatea unei îmbrăţişări active…
        A treia pereche de trei puncte, din comentul meu, reprezintă ideea că fiecare eşec poate deschide o cale către adevărata împlinire a unei – alte – relaţii…
        Ştiu prea bine ce spun, şi nu mai pun cele trei puncte, pentru că eu chiar cred ce spun.

      • tiberiu, pot sa spun ca acest comentariu mi-a placut mai mult decat primul 🙂
        ai mare dreptate, dar se pare ca uneori trebuie sa inaintam in varsta ca sa patrundem esenta unor lucruri… sau sa nu ne mai batem capul cu ele deloc.

  7. Povestile tale sunt ca un dans,iar cea de astrazi ca unul cu parteneri incompatibile.Daca a dansat cu tine toata noaptea frumos,la sfarsitul dansului te-a scapat din brate.
    Se poate sa-ti pare rau de asa ceva?Parteneri de dans gasesti orunde…

  8. Pingback: DUZINA DE CUVINTE « Dictatura justitiei

  9. Să nu mai spui vreo dată că ești rea, insensibilă sau ce ți-o mai trece prin cap pentru că îți promit …
    Atâta sensibilitate și poezie răzbate în scriitura ta că reușești să mă emoționezi iar eu , nu uita te rog, sunt mai rece și exactă ca și … teorema lui Pitagora..

  10. Pingback: Duzina de cuvinte (7) « BLOG D'AGATHA

  11. o atingere delicată fie ea și trecătoare… e uneori mai greu de dăruit decât cele mai scumpe diamante. Din păcate. Nu știu dacă vârsta te face să crezi că e o copilărie. Eu vreau să cred că nu este, ci doar dorința aceea (de cele mai multe ori neînțeleasă ce EI) de a simți apropierea și atingerea.
    🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s