Exista reguli de curtoazie pe blog?

Fiecare dintre cei care scriem, mai ales cand suntem la inceput, suferim din greu ca nu suntem cititi si ne agitam peste tot sa ne facem cunoscute creatiile mai mult sau mai putin inspirate ale mintilor infierbantate. Domeniul de unde putem alege  metodele este destul de larg si descris cu lux de amanunte pe bloguri de profil. Fiecare isi alege ce metoda i se potriveste si la randul lui fiecare blogger decide cine a comentat la obiect sau cine a aruncat doar un link, pentru a se pune in evidenta. Am intalnit tot felul de opinii, de la direct la gunoi cu link-ul, pana la aprobarea lui cu indiferenta.

Care ar fi calea eleganta de a raspunde unui astfel de om, care poate nu e rau intentionat, indiferent si doar in goana dupa afirmare, ci pur si simplu, nu realizeaza ca si aici, ca peste tot in viata asta, nu merge mereu cu tupeul scos in fata? Am intalnit oameni care si-au plasat doar linkurile facand publicitate unui brand oarecare, fara sa comenteze nimic legat de subiectul propus de mine in ziua aceea. In general i-am spamat, mi se pare lipsa de respect. Toata lumea munceste ca sa obtina ceva!

Altii au comentat cateva cuvinte standard, exact aceleasi pe mai multe bloguri- suntem o comunitate mica ne cam citim intre noi! Am aprobat primul comentariu, gandind ca omul s-a straduit putin, hai sa-l ajut ca nu mor daca sunt ingaduitoare. Cand a recidivat cu exact acelasi comentariu, cateva zile mai tarziu l-am spamat, devenea plictisitor!

Un caz mai greu de manevrat este cu cei care comenteaza interesant si la obiect, insa la final isi pun linkul catre postarea lor pe aceeasi tema. Eu gandesc ca ar fi mai elegant sa precizeze ca si ei au abordat subiectul si sa astepte sa fie intrebati de link. Asa mi se pare mie civilizat, dar poate sunt eu de moda veche.

Suntem o comunitate de oameni educati diferit, de toate varstele, tributari unor principii rigide sau „mi-se-rupisti” care considera ca nu exista nici o regula si ca cel nu da tare cu capul nu are succes. Unde e limita, putem fi educati, exista reguli de buna purtare si aici, cum procedati sa fiti bagati in seama si cum tratati comentatorii?

LE : In alta ordine de idei, astazi draga de Psi mi-a facut o onoare deosebita, de a ma invita sa scriu un post pentru cititorii ei, motiv pentru care ii multumesc foarte mult. Postarea o puteti gasi aici.

Anunțuri

63 de gânduri despre „Exista reguli de curtoazie pe blog?

  1. eu am un principiu simplu: cenzura. stiu ca suna ingrozitor, dar o consider necesara. nu imi plac deloc cei care doar trec sa lase un comentariu ca cele descrise de tine. eu vizitez destule bloguri prietene, comentez daca mi se pare interesant, daca nu, nu. avand in vedere ca nu castig nimic din blog, ci e pur si simplu un hobby, nu prea ma intereseaza ce rang am in google sau in alte topuri de gen. e drept, cand m-a ars cate o trebusoara, m-am jeluit la blogurile prietene. nu de alta, dar cred ca pe umarul prietenilor, fie ei si virtuali, poti sa plangi un pic :D. in rest… tuturor comentatorilor numai bine :D.

    • nu mi se pare ca suna ingrozitor, fiecare e cu principiile lui, la el in casuta. nici eu nu fac bani si nici nu urmaresc asta, iar cand ai nevoie de un umar prietenos la necaz, calca-ma cu raspundere 😀

  2. ps: s-a mai intamplat insa cu o cititoare de a mea, mai laconica din fire, sa fie taxata pe un alt blog drept spammerita. i-am sarit in aparare, pentru ca pe mine deja ma vizita de multa vreme, cu consecventa, si mi-am dat seama ca pur si simplu asa e ea, nu simte nevoia sa scrie romane (asa ca mine). prin urmare cred ca e si o chestiune de feeling asta cu cenzura pe care o aplic eu 😀

    • se poate sa gresim uneori in aprecieri, am patit si eu cu doi oameni pe care i-am taxat cam ghiolbaneste, desi ei erau doar noi si nu stiau mersul. se pare ca nici eu 🙂
      cum spuneam, daca tie iti este ok asa, e perfect!

  3. acu sincer, nu prea mi s-a intimplat sa primesc spamuri din astea. A fost parca una care comenta la obiect dar linkul era la un site cu chestii pentru copii. Dar si aia a venit o singura data. Si vreo 2 care isi mai lasau intr-adevar cite un link in comentarii dar pentru ca ne citeam oricum … l-am lasat acolo decit sa stirnesc cine stie ce resentimente. Oricum, blogul meu este unul nemoderat si pina acum nu regret decizia asta.

  4. Cind eram nou in domeniu si nu stiam cu ce se maninca,i-am rugat pe blogeri sa nu ma mai pingeleasca.Poate iti amintesti ce furtuna s-a stirnit.Dupa aceea am gasit in menu posibilitatea sa anulez accesul pingurilor si n-a mai fost nici o problema.
    Ii trec la mine in blogroll pe cei a caror bloguri imi plac,in primul rind pentru a avea eu acces usor acolo,fara nici o pretentie.Dar daca vad ca cel (cea) la care merg si imi exprim parerea nu este interesat de ce spun sau ce-as putea spune,ma retrag .
    Acum stiu ca exista mai multe posibilitati de a gasi ce ma intereseaza.Deci,daca cineva este interesat de ce se gaseste la mine,va gasi modalitatea de a ajunge la blogul meu.Nu trebuie sa intru cu bocancii in blogurile altora pentru asta.
    A,normal ca mai intru si prin alte parti.Daca imi place ce gasesc acolo spun asta,dar fara pretentia ca cel la care am fost sa treaca pe la mine.
    Pe cei care zic: „interesant articol,facem schimb…”,ii elimin.
    Si consider ca „moderarea” este o buna modalitate de a evita publicarea in propriul blog a unor texte care deranjeaza.
    Ei,ca se intimpla sa te urmareasca si sa-ti interpreteze comentariile pe alte bloguri,sa dea cu pietre ,asta tine de educatia aceluia,de nivelul de intelegere a sensului de „civilizatie” si-atunci acolo nu mai ai ce face decit sa-i ignori.

    • da, imi amintesc treaba cu pinguinelile 😀
      alexandru, lumea care te cunoaste vede sau poate afla ce fel de om esti din scrierile blogului tau. oamenii stiu ca tu nu ai agresat niciodata pe nimeni, ba dimpotriva orice trecere a ta a fost ori silentioasa, ori cu un comentariu bine argumentat si plin de bun simt. ma simt onorata sa te am printre cititorii mei.

    • @ fosile: hehehe, anul trecut, de ziua ta (cred că în decembrie, da nu zic mai multe, poate nu e cazul aici) taman când lăsasem un comentariu kilometric pe tema asta, m-am trezit în spam. dar atât de rău că nu mai puteam comenta nicăieri. Treaba s-a repetat peste câteva săptămâni. În ambele situații m-a ajutat un mail trimis la akismet. De atunci nu au mai fost probleme, dar m-am gândit cu ce am greșit oare? Oricum nu înțelegeam prea bine care e treaba, pentru că eram nouă pe aici, nu știam de ping, de link, de trackback etc. (am recitit și pare că e reproș la adresa ta, dar nu e , pe cuvânt. dar mi-am adus aminte că tot vorbeai de începuturi, iar eu m-am gândit la această coincidență.)
      În rest…dacă deranjez vreodată, aș prefera un avertisment scurt și promit că nu mai fac! 😀
      😀

  5. 🙂 cred că tema ta de astăzi ne cam frământă pe toţi. mie mi s-a reproşat o dată, pe vremea când nici nu prea ştiam ce-s pingurile, că eu nu dau d-astea. nu o fac nici acum fără rost. locul pe care îl ocup în zelist nu mă interesează, ci reacţia pe care textele mele o stârnesc în cei care mă citesc, chiar dacă tac, legăturile care se formează între noi. nu, nici reciprocitatea comentariilor nu mă pasionează, iar în blogroll sunt chiar blogurile pe care le citesc, cu revizuire permanentă…
    de asemenea, cred că ştii deja, eu comentez când am ceva de spus. politeţurile le las în seama altora.
    trecerea mea de pe platforma wordpress pe domeniu propriu mi-a rezolvat şi altă problemă: aveam o anonimă în spam care în hărnicia ei înjura pe toată lumea cu un zel demn de cauze mai bune. acum este banată şi la fel vor fi toţi cei care nu înţeleg că lipsa de respect nu este tolerată la mine pe blog.
    nu practic moderarea deşi la început am avut-o, practic însă ignorarea.

    • eu dau pinguri doar in zilele cu provocarile noastre, sa stie ceilalti ca mi-a mai puiat ceva mintea 😉
      clar ma intereseaza efectul pe care-l provoc, insa sunt constienta ca sunt zile in care oamenii sunt ocupati si oricat de bun e postul scris, nu are succes. pana la urma scrisul mi-e destinat mie. daca reusesc sa bucur si pe altii, se cheama ca-s o norocoasa!
      bine ca ai scapat de urmaritoare, sunt tot felul de oameni, ca si in viata reala.

  6. 🙂 nu sunt noua in blogosfera dar sunt oarecum noua in comunitatea asta mica cum spui tu unde toti va cititi si va cunoasteti cat de cat intre voi! l-am descoperit prima data pe Costin cu Live in pictures, domeniul meu, m-am inscris am comentat fara sa cer nimic in schimb, imediat dupa am descoperit Miercurea lui Carmen , m-am inscris am comentat fara sa cer nimic! cine a dorit sa ma viziteze a facut-o iar si iar, cine nu….nu. sincer ma irita cererea asta cu schimbul de linkuri! vreau sa fiu lasata sa citesc ce-mi face placere ce mi se pare mie interesant de aceea nici nu cer, nici nu bag in seama schimbul de linkuri! imi aduc aminte ca „papornita” dupa ce si-a vazut blogul in lista mea de linkuri , imediat m-a intrebat cum doresc sa fiu trecuta in lista Lui:)). iar nu mi se pare in regula, obligatia cumva, de a intoarce o vizita…dar avand in vedere ca toti trebuie „sa traiasca” e de inteles!:) o alta problema ar mai fi ca se intampla sa intru pe bloguri unde textul sau imaginea autorului MIE nu-mi spune nimic….in situatia asta ce trebuie sa fac?! las un comentariu din complezenta(educatie) ca sa intorc vizita nu?

    • am incercat si eu o vreme complezenta asta. insa numarul blogurilor care-mi placeau s-a marit si complezenta n-a prea mai avut loc. si pana la umra care e rostul sa ma eternizez undeva unde mi-e greu sa spun ceva, pt ca nu prea rimez cu autorul? e doar chestie de timp si dispozitie cred eu.
      totusi, ce se intampla cu blogul tau? cand nu ma vezi intrata intr-o zi sa stii ca am vrut, dar nu m-a lasat! numai bine, geanina!

  7. Red, dacă mă apuc de scris pe tema asta, nu mai termin nici până la noapte, așa multe ar fi de zis, dar o să încerc să fac un rezumat..
    Am ajuns să mă îngrețoșez la văzul acelor blogări care-s pasionați de ping-uri. Faza mișto e că dacă nu răspunzi cu aceeași monedă, în timp, abandonează și drept să-ți spun, nu simt nicio lipsă, mi-e chiar mai bine. Așa că, am ajuns la faza în care nimeni nu mă mai pinguiește fără motiv, zilnic.
    În rest, miros spam-erii de la distanță și-i trimit acolo unde le este locul.
    Citesc blogurile de-mi plac mult, comentez când am timp și uneori o fac offtopic, doar ca să trimit un gând bun. Și câte un pupic sincer și dezinteresat.
    Asemenea vouă, tot ce-am câștigat și încă mai câștig de pe uma blogului sunt prietenii. Prieteni buni de care, fără să perii pe nimeni, nu am parte în viața din exterior, adică în real life, ca să mă exprim ca o poliglotă ce sunt. :mrgreen:
    Ca o concluzie: împătimiții după poziții în zelist și alte asemenea rahaturi, sunt eliminați din start.
    Te pup dulce de tot!

  8. Eu una nu prea am timp de comentarii. De asta îmi plac grozav blogurile care au butonul „like”, fiindcă aşa pot să dau rapid de ştire că am citit articolul şi că mi-a plăcut.

  9. Faină tema! Ar fi multe de zis, dar cred că putem reduce totul la o „regulă de aur” – cea a bunului simţ! Când merg „în vizită” la cineva, sunt musafir şi trebuie să respect gazda şi „casa” ei. Iar dacă are anumite reguli de vizitare, le respect şi după ce am terminat vizita spun sărut-mâna şi plec acasă la mine. Cine vrea să-mi întoarcă vizita este bine primit, cine nu…este binevenit atunci când va considera el. Nimeni nu obligă pe nimeni cu nimic.
    Nu-i înţeleg pe cei care intră cu bocancii plini de noroi în casa altora şi mai fac şi tărăboi pe acolo. Treabă grea educaţia asta (sau …lipsa ei!). Noroc că poţi să tragi zăvorul la uşă pentru aceşti needucaţi.
    O zi bună, Red! 🙂

    • si rspunsul tau este cum ai zis mai sus, plin de bun simt. sunt oameni care se plictisesc sau care se bucura sa imprastie nefericirea lor si celor din jur. e doar problema lor, fiecare traieste cum poate.
      zi frumoasa si tie, alex si poze cat mai reusite! 🙂

      • mie imi place – cum zicea si Geo – ca mi-am facut prieteni cu blogul asta. si azi, de exemplu, am descoperit ce fotografii minunate face Alex. pentru ca el a trecut intr-o vizita pe la mine. si ce minunatie de cer albastru a lasat in urma :). m-am bucurat sa merg sa ii las si eu o vorba la pozele alea 🙂

  10. Sărut mâna, sărut mâna! M-au ruşinat de-atâtea aprecieri. Vă mulţumesc şi vă mai aştept pe la mine. Promit să culeg şi alte frumuseţi! 🙂
    O după-amiază minunată!

  11. Daca mi-e permis sa ganguresc, voi incepe prin a va da binete si ma bucur ca am gasit aceasta comunitate, in care scrierile sunt foarte faine, de multe ori lasandu-ma fara cuvinte.
    Ca si vizitator, citesc tot postul si comentariile iar vizitele mele sunt zilnice la toti cei pe care ii am in listuta, care bineinteles mai sufera modificari, dar nu prea mari. Decizia de a adauga pe cineva in lista imi apartine si nu atrage dupa sine nici o obligatie, in fond fiecare citeste ce-i place la fel si cu comentariile. S-a intamplat , ca prin vizitele intreprinse, unele posturi sa nu fie chiar inspirate, sau sa nu-mi atraga atentia in mod deosebit, sau nu s-a mai postat de cateva zile..asta nu inseamna ca mi-am intrerupt vizita catre respectivul blog, din momentul in care mai multe din scrierile gasite acolo mi-au placut. Ca si comentator, e posibil sa fi lasat „urme” smilare, si asta la cele doua zile in care se folosesc imagini…si asta nu ca a fost o vizita din curtoazie, sau sa las musai un semn, ci multe din ele ma fac sa ma exprim doar cu wow, sau faine, sau..etc. Daca cineva vrea sa vada ca am trecut pe acolo, o poate face foarte simplu, nu neaparat sa las eu o urma, pe alta parte, in momentul in care postezi o imagine, poate ai vrea sa stii daca si ceilalti rezoneaza cu tine, si e posibil ca acea imagine si tie sa-ti produca o senzatie in urma careia sa te exprimi doar cu..frumos!, imi place..Cu alte cuvinte, vroiam sa spun ca eu las toate comentariile, chiar si acelea in care am fost criticat ( doar unul singur pana acum dar mai am timp) pentru ca nu-mi doresc sa vad decat exprimarea sincera, si vreau din tot ce se intampla sa trag niste inavataminte.poate ca de multe ori sunt atat de calic, ca ii provoc pe cei care ma viziteaza la mai multe argumente, dar in termeni care cred ca nu au depasit limita bunului simt..sper. Sunt deschis si catre critica si opiniilor in contradictoriu..si sper sa nu fi deranjat pe cineva pana acum, iar daca am facut-o i-as multumi daca mi-ar atrage atentia..
    In incheiere vreau sa va multumesc pentru scrieri, si va doresc zile pline de frumos 🙂

    • gangu, aici toata lumea are voie sa gangureasca daca e ontopic si nu uita regulile bunului simt, ceea ce nu-i cazul la tine si nici la cei care ma viziteaza uzual.
      acum mi se pare o pretentie exagerata, daca am postat doar o simpla poza, care mie poate imi spune multe, dar altuia nu-i trezeste nici un sentiment, sa ma astept la comentarii savante. departe de mine de a conditiona numarul cuvintelor sau interjectiilor dintr-un raspuns. am omis sa descriu situatia in care mi s-au facut comentarii rauvoitoare, care nu au adus nici un fel de informatie, ci doar injurii. acelea nici nu merita a fi mentionate. emiteam o parere usor dezaprobatoare doar la cei care incearca sa-mi bage pe gat linkurile lor, fara sa-mi ceara parerea.
      iti multumesc pt urare si -ti doresc: bine ai venit in comunitatea noastra si sa ne citim cu bine 🙂

  12. Cu link-urile in comentarii nu sunt de acord. Daca se intampla o data la ceva timp, si link-ul prezinta interes e ok, dar daca cineva imi pune link-uri constant nu imi place. La fel cum ma enerveaza cei care pun link catre mine si apoi imi scriu comentariu ca sa stiu asta. Si in rest nu comnteaza veci (si cred ca nici nu ma citesc). Ma cam depasesc chestiile astea. Eu daca pun un link e fie fiindca e un gen de articole unde anunt ca fac asta, dar nu pt un alt link, fie il pun de placere si chiar nu ma intereseaza sa mi se intoarca ‘favoarea’.
    Cat despre comentarii, degeaba comentezi pe o gramada de bloguri ‘frumos articol’, ‘ai dreptate’, ‘imi place’ fiindca nimeni nu-si doreste un astfel de comentator. Mai bine comentezi la obiect pe cateva bloguri, cu siguranta atunci parerea ta va conta si vei fi vazut intr-un mod pozitiv de mai multi oameni. Poate ai noroc si te si viziteaza.

    • acelasi lucru cred si eu, comentez cand am ceva de spus si incerc s-o fac original, respectand parerile enuntate inaintea mea si incercand sa aduc ceva nou sau macar amuzant discutiei. daca nu gasesc nimic, ies pur si simplu si revin cand sunt mai inspirata.

  13. M-ai pus pe ganduri cu acest post. Cred ca sunt bloguri si bloguri .

    Prima idee
    Pe blogul nostru nu prea ai ce comentarii sa faci . Cel mult sa ceri o oferta, sa pleci in vacanta si apoi sa multumesti pentru vacanta reusita .

    A doua idee.
    Fiecare dintre noi ne dorim un numar cat mai mare de vizitatori, din dorinta ca cei din blogosfera sa afle opinia noastra despre un subiect anume . De aici pleaca cred ideea de spam .
    Daca lasa un comentariu la subiectul propus de tine si isi lasa si el link-ul nu cred ca e ceva gresit .

    • conteaza modul in care o faci, zic eu. pricep si vreau sa te ajut, inteleg ca mananci si tu o paine si nu ma pun contra. trebuie sa intelegi insa, ca aici e pasiunea mea si n-o fac pt bani.
      insa cand eu am scris ceva si tu vii cu un rand si pui linkul tau mi se pare ca-mi fortezi mana, intelegi? lasa-ma sa te solicit eu si te promovez cu cea mai mare placere. iti fac si post separat daca imi pari interesant. intelegi nuanta? asa vad eu problema. accept ca s-ar putea sa nu am dreptate, insa mi-ar placea sa-mi explici de ce.

      • De fapt, ideea este asa. Tu dai o petrecere, oamenii vin la tine acasa si se simt bine . Intra unul pe usa si striga : Daca vreti puteti veni si la mine acasa si eu dau o petrecere.

        Concluzia.
        Fiecare poate sa dea cate petreceri vrea, dar sa-si organizeze singur petrecerea. Sa nu „fure” insa petrecareti altei petreceri .

        Daca tu spui , hai sa mergem si la asta se vedem care e miscarea, lucrurile sunt in regula .

      • nu ma tem ca mi-ar putea lua cineva petrecaretii mei, insa mi se pare corect sa ma bucur eu de ei, daca tot mi-am dat silinta sa mi-i fac prieteni.
        fiecare sa munceasca daca vrea petreceri, nu?
        dar ce e corect in lumea asta?

  14. La mine link-urile cu reclame intra direct in spam.Cat despre reguli …hmmm…naravurile mele sunt diferite(cred).Imi place sa citesc dar nu orice! Daca imi place si pare interesant titlu…citesc, alfel nu.Uneori pun doar like, si asta poate din lipsa de cuvinte adecvate..

  15. Deci, asadar si prin urmare, bine te-am gasit! 🙂 Ti-ai scris gresit linkul la mine in comentarii si nu dadeam nicicum de tine. Bine ca l-am gasit corect la Mel. Ai un blog fain!

    Noah, si ca sa fiu la subiect si sa nu ma dati afara d-acilea, railor :D, sa va zic cum fac io. Daca scriu pe un blog si nu mi se raspunde, a doua oara slabe sanse sa mai comentez; daca cineva-si pune link la mine pe blog, fie, daca e despre discutii pe-aceeasi tema; daca-mi zice cineva ca-s proasta si urata, sterg comentariu’, sa nu puna botu’ toata lumea. :)) Glumesc, desigur. In rest, imi place sa fiu bagata-n seama si sa primesc atentie. Cat mai multa, cat mai des. Doar de-aia ne asternem sufletele pe tava pe bloguri personale, nu?

    Apropo, e primul loc unde recunosc spasita ca atentia ma binedispune. 😀

    • bine ai venit, roxa 😀 si corect ca bine ne-am gasit, am tras niste chicoteli la tine pe blog!
      stai linistita si eu gandesc la fel, e firesc ca daca parerea mea nu conteaza si chiar am scos-o din putul gandirii, a doua oara nu ma mai stresez sa mai calc acolo!
      asta cu proasta si urata e amuzant. insa am primit ceva gen „minti si scrii aiurea” am ras si l-am zburat.
      daaaaaaa, atentie maxima! in a mea ai intrat, ai o doza mare de optimism care-mi cade bine. te mai calc, stai linistita!

  16. N-am cautat niciodata sa ma fac remarcata… e adevarat ca am facut trimitere prin cate un link, catre o postare de-a mea, in cate un comentariu, dar asta ca sa nu reproduc ceva de acolo, iar omul sa vada ce am vrut sa spun… cine vrea sa ma citeasca, ma citeste, cine vrea sa comenteze, comenteaza… n-am sa renunt sa citesc blogurile care imi plac si n-am sa sterg pe nimeni din blogroll, numai pentru faptul ca nu-mi comenteaza… e alegerea fiecaruia, asa cum nici eu nu comentez daca nu stiu ce sa comentez, adica n-o fac, in blogul cuiva, mai mult de un comentariu de genul: „cat de mult imi place cum scrie”… nu-i genul meu sa lingusec, nu vreau sa intru pe sub pielea nimanui… cui ii place cum si ce scriu, ma citeste, cui nu… nu e obligat sa citeasca… Azi am fost placut surprinsa cand m-am intalnit cu o fosta colega de-a mea, cu care nu m-am vazut de 4 ani si mi-a zis : ” iti citesc blogul si imi place cum scri… pe bune, imi place, nu ti-o zic doar ca ne cunoastem!”… si ca ea au fost si altii, care in momentul cand am luat pauza de blog, m-au sunat sa ma intrebe ce s-a intamplat ca au vazut pe blog ca renunt… persoane la care nu m-as fi gandit ca imi citesc blogul, pentru ca nu mi-au comentat niciodata… persoanele acelea sunt adevaratii cititori, cei care te stiu real cu bune si rele, ca pana la urma, in spatele monitorului putem fi orice vrem… eu sunt aceeasi, atat in virtual cat si in real… cine ma place ma place asa cum sunt si ma citeste de cate ori are chef 😉

    • exact! remarc ca m-am inconjurat de oameni ca mine si asta ma umple de bucurie, oameni care stiu ca-i apreciez si daca nu am timp zilnic sa trec pe la ei si nu contorizeaza venirile mele si plecarile.
      in ultimul timp am multi oameni care-mi plac cum scriu si destul de putin timp sa-i calc. dar incerc sa remediez. iar tu nu scapi, clar! 😀

  17. sunt mai multe motive pentru care se intampla sa nu comentez;
    uneori imi place mult ce am citit, asi vrea sa spun si eu ceva la tema, dar n-am timp si nu vreau sa las un comentariu de mantuiala. in asa cazuri ma intorc mai tarziu sa-mi spun parerea.
    alteori subiectul e atat de bine tratat, incat ceea ce asi spune eu imi pare de prisos, comentariul meu nu s-ar ridica la nivelul valorii textului dat.
    alteori nu sunt de acord cu modul in care se trateaza o tema sau alta intr-un post, sau pursisimplu ma plictiseste.
    mult timp, habar n-aveam despre zelist, ping-uri si alte chestii de genu. acum ca m-am dizmeticit ce-i cu ele tot nu ping-uesc (doamne, ce cuvant am scos!) pe nimeni, cu exceptia ‘duzinei’ , miercurei fara cuvinte – jocuri la care particip, fiind o regula.
    si da, asa ar fi corect sa comentam atunci cand avem aceasta dorinta sau avem ceva de spus la tema care se discuta, ci nu din ‘politeturi’
    eu, oricum o sa vin acolo unde imi place sa citesc si o sa comentez cand o sa am ce spune, indiferent daca sunt vizitata sau nu de detinatorii acelor bloguri…atat cat o sa mi se permita (parca n-am trecut pana acum de bunul simt) 😉

    • observ ca discutia a alunecat usor alaturi de problema care o dezbateam eu. eu ma plangeam de cei cu linkurile, ca nu eram chiar linistita daca-i ignor, dar si promovarea lor mi se parea indesata cu forta pe gat.
      raspunsul tau la modul cum comentezi e ceea ce gandesc si eu. spun cand am ceva de spus si unde ma simt bine. ma cam feresc de scandal si daca nu-s de acord cum e abordata o problema plec pur si simplu. asta cu pinguitul pe mine ma distreaza, mi-a intrat in vocabular, chiar daca o folosesc doar sambata si lunea, pt provocarile la care participam impreuna 😉

  18. Intr-o vreme ajunsesem sa cred ca prin virtual toata lumea urmareste sa „faca rost” de vizitatori. Erau multi cei care puneau comentarii din care reiesea clar ca nu au citit ce scrisesem (decat eventual pe diagonala) si comentau doar ca sa se vada ca au trecut pe acolo.
    Apoi am vazut ca ma inselam si sunt oameni care citesc ce am de spus, pe care ii vizitez cu placere si cu care am stabilit o legatura, chiar daca virtuala. Lepsele – de exemplu – nu sunt pentru mine un prilej de ping-uri, ci o ocazie de a vedea ce spun cei pe care ii nominalizez, pe tema data.
    Blogroll-ul este un instrument prin care vad cine a postat ceva, un fel de Bookmark actualizat permanent. Fara nici o pretentie de reciprocitate.

    • ai dreptate, e greu de spus daca oamenii care comenteaza, uneori, citesc tot ce am debitat eu, cu diverse ocazii. exact, sunt oameni care chiar citesc cu atentie si mediteaza la ce am scris eu, dandu-mi noi idei de privit o problema. e clar ca nimic nu-i degeaba! cu lepsele, depinde de subiect, e un mod de promovare f bun, fara sa stresezi lumea. daca ai si un subiect interesant lansat de tine e chiar briliant! nu m-am preocupat niciodata in mod deosebit de ele.
      blogroll-ul e un instrument cu care ma intrec intruna, nu ajung niciodata sa-i citesc pe toti, nu mai stiu unde-am ramas, mi-e dor de unii, ii uit nemeritat pe altii…

  19. ah..si eu care voiam sa comentez scurt si sa las un link catre blogul meu.vad ca aici nu am nicio sansa sa fac asta..drept urmare ..va trebui sa ma retrag politicos 😀

  20. Reguli de curtoazie? Da, din punctul meu de vedere ar fi cateva pe care incerc sa le respect
    – sa raspunzi la comentarii.Sigur ca sunt unele cam seci la care nu prea ai ce zice dar, de ce sa nu recunoastem, cu totii putem fi seci intr-o anume zi sau pur si simplu, pe graba si neinspirati
    – sa intorci vizita (macar odata). Am comentat la un moment dat si pe alte bloguri decat cele pe care le am in blogroll si mi s-a multumit foarte frumos dar nu am primit comentarii (si cred eu ca abordez subiecte destul de vaste) Unii s-au considerat prea importanti ca sa zica si ei ceva, asa ca am incetat sa ma mai perind de acolo. Pentru unii nu sunt importante comentariile si vizitele (sau cel putin asa spun ei) dar pentru mine sunt. Evident, cele pertinente. Nu las prostii de genul „imi place ce-ai scris”.
    Critica o las, chiar si comentarii in care sunt jignita . Si am foarte putine, gen 5-
    6 😀
    De moderat, eu nu moderez.Sterg spamurile. Atat

    • iarta-ma ca-ti raspund atat de tarziu. n-am vrut sa tratez superficial comentariul…si am uitat de el-comportament de blonda:D
      revenind: comentariile care ma jignesc, dispar, pentru ca pot si pentru ca nu-mi stric buna dispozitie pentru oameni care nu aduc nimic nou in discutie, doar arunca invective. moderez pe acelasi principiu. imi plac disputele argumentate, desi n-am mai avut demult asa ceva, insa cand se sare le gat dezamorsez urgent conflictul. sunt porumbelul pacii, nu ma pot abtine!
      incerc sa intorc vizitele multora, insa ma gasesc uneori obosita, fara dram de energie si nu pot sa mai citesc nimic. aman pana imi vine iar tragerea de inima.
      evit blogurile triste, din care ies mai deprimata decat am intrat!

  21. Si eu sunt porumbeaua pacii. Bine, cateodata imi lipsesc pene, recunosc dar……incerc sa ma descurc fara :))
    Un comentariu negativ 7 agresiv nu ma deranjeaza – pe principiul ca cel care il posteaza scrie sa se afle in treaba dar nu ma cunoaste asa ca mi-e egala opinia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s