Traviata si trairile mele neobisnuite

Am considerat Traviata mereu o pledoarie calma pentru dragoste, o opereta care nu-mi solicita in mod puternic puterea de concentrare si a carei muzica e mereu reconfortanta. Asadar dupa o incursiune prin magazinele din centru, am descins in sala calda a Operei, asteptand cu nerabdare inceperea spectacolului.

Violeta, o frumusete, mi-a incantat auzul de la primele acorduri, iar Alfredo, scund si rotunjor a facut impresia placuta, chiar daca era mai greu de incadrat in rol de indragostit. La un moment dat unul dintre cantareti a calcat-o pe Violeta pe rochie, soprana s-a smucit si o parte din rochie s-a desfacut, marindu-i nitel trena. Din exces de zel in cealalta parte a scenei, oarecum inghesuite, o alta rochie punea piedica unui corist incurcat in fuste si salvat in ultimul moment de tumba salvatoare. Dincolo de amanuntele acestea amuzante si lipsite de importanta, muzica a curs bogat, cu triluri superbe si dueluri de voci care turnau nectar pe inimi. Pe la jumatatea actului al 2lea, cand Alfredo se intreba unde i-a plecat iubita si cum a putut sa-l paraseasca asa subit, simt o bolboroseala neplacuta in burta, care devenea tot mai insistenta. Am incercat sa stau mai relaxat, insa locul de la balcon imi oferea destul de putin spatiu. Am incercat, intuneric fiind, sa-mi intind picioarele pe langa vecinul din dreapta, insa cand am simtit ca ma apropii prea mult de el si fara nici un efect, am renuntat. Noroc ca actul s-a terminat si am tasnit ca la Olimpiada, sa prind loc la baie. Slalom, coborare pe scari, curba periculoasa pe langa usa de la loja, urcare intempestiva si final glorios: o doamna tocmai iesea de la baie! Uraaaaaaaaa! Transpiratii, usa subtire prin care banuiesc ca se auzeau toate zgomotele, batai nerabdatoare si ciocaneli discrete, nu m-au convins sa ies vreo 10minute chinuite. M-am reintors la loc intrebandu-ma daca nu ar fi cazul sa renunt la restul spectacolului, dar la inceperea actului 3 mi-a venit ideea sa-i mut pe toti spre mijloc si sa raman eu la capat de rand, ca sa reiau startul in caz de nevoie.

A urmat Balul din actul 3, costume deosebite, dansuri gratioase si muzica romantica, o scena rosie aproape in intregime, suferinte in actul 4 si moartea trista a Violetei. Am rimat oarecum cu suferinta ei, pentru ca ma simteam eu insami lovita de soarta si cu burta in echilibru instabil. Traviata s-a incheiat, eu am luat avant spre un taxi bataind cat mai rapid pe toculete si incercand sa nu-mi rup gatul. M-am aruncat in masina si i-am soptit soferitei ca am o urgenta fatala si ca semafoarele care parca sunt vorbite sa fie toate pe rosu ma cam umplu de neliniste! Se pare ca a fost suficient, domnita a inteles aluzia si a „ars-o” ca la carte astfel ca am ajuns in conditii normale acasa, fara situatii maro.

Acum gandind la rece, mi-a placut spectacolul, costumele au fost pline de culoare, iar solistii, mai ales Violeta si tatal lui Alfredo la inaltime. Uzual tenorul din rolul lui Alfredo nu straluceste, dar poate asta e si ideea, pentru a nu o eclipsa pe frumoasa suferinda. Una peste alta, a fost o seara deosebita, prin multiplele aspecte intampinate. Promit sa nu ma mai plang ca ma plictisesc!

14 thoughts on “Traviata si trairile mele neobisnuite

  1. Eu am Traviata acasa, pe CD, cu Placido Domingo si Teresa Stratas. Asa ca mi-ai dat o idee buna de a revedea opera. Cat despre patania cu burta, ce sa mai zic? Stiu cum e ca sunt patita!

    • da si eu am varianta asta pe un dvd, mi l-a facut o prietena f buna. dar acum am atins targetul la chestii tragice, mai las sa treaca o vreme 😉
      privita din afara e mereu amuzanta!

    • tocmai citisem pe un forum cum desfiintau unii „cunoscatori” opera de pe scenele romanesti, comparativ cu ce e dincolo. la nivelul meu de incepator, imi place orice, chiar, comparativ cu ce prezentau in trecut, in materie de costume de ex, acum arata stralucitor! muzica nu sunt in masura s-o compar, mi-a placut si atunci, imi place si acum 🙂

  2. :))) imi si imaginez nelinistea ce te-a cuprins ! eh se mai intampla..e bine ca totul a avut un final fericit!:) imaginile surprinse sunt frumoase…tu ai ramas cu o seara frumoasa…asta e tot ce conteaza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s