Cum pandeste ispita

Ne intorceam de la  sat, incarcati cu jumatate de porc si cu o „caruta” cam ponosita. In timp ce rulam dupa intrarea in oras, o masina cu numere straine incepe sa ne dea flash-uri dese. Soferul nostru s-a gandit ca o fi vreun prieten venit de pe afara, care-l cunoaste, de tot insista, eu m-am gandit ca ne atarna ceva. Tragem pe dreapta, ne oprim si noi si ei. Un tip necunoscut coboara din masina din spate si incepe sa povesteasca ceva in engleza. Amicul de la volan ma cheama si , apropiindu-ma in lumina farurilor arunc o privire cercetatoare strainului. Creol, semana a turc, imbracat stilat imi intindea de zor o carte de vizita. Furata nitel de peisaj si crezand ca omul vrea sa ajunga la o adresa (chit ca modul de abordare era cel putin ciudat, ca sa nu zic suspect!) iau cartonasul si incerc sa citesc, moment in care realizez ca specimenul imi cerea bani. Desigur intr-o engleza absolut ravisanta si coplesitoare, de o calitate la care eu cu greu am sa ajung vreodata…daca! Imi oferea ceva chestii stralucioase, in schimbul a 2milioane bani vechi, pretextand ca a ramas fara benzina si ca e nevoit sa renunte la ele. N-am apucat sa gandesc prea mult ca prietena mea a ordonat plecarea, elegantul s-a intors nervos si dus a fost.

Pe drum spre casa, am tot analizat cum un tip cu o masina asa rasata si o infatisare atat de selecta se preteaza la chestii de doi bani, sa insele oameni simpli ca noi si poate pe altii la fel ca noi, atrasi de chilipirul nesperat de la marginea strazii. Acum cateva seri, intamplarea a facut ca amicul meu sa urmareasca ceva stiri la TV, moment in care ma suna. Mi-a amintit de povestea cu omul cu ghiulul, mi-a spus ca i-a prins politia si ca erau de fapt de-ai nostri de culoare si prostisera destula lume, pana s-a trezit cineva si i-a reclamat. Este clar ca educatia mea imi joaca inca feste si ca in continuare am probleme sa-i detectez din prima pe sarlatani, mai ales daca au o infatisare eleganta. Bani nu i-as fi dat, insa pentru cateva clipe m-a ros cumva parerea de rau ca nu l-am ajutat. Se pare ca  teparii au facut scoli inalte si in meseria asta alor se castiga teribil de bine… mai ales ca naivitatea, dorinta de castig rapid si credulitatea oamenilor nu are limite!

Anunțuri

31 de gânduri despre „Cum pandeste ispita

  1. Trist dar adevarat….astia ai nostri negrisori, nu au scoli inalte, dar cred ca sunt inzestrati cu o tona de tupeu si nesimtire care culmea ii ajuta sa se inbogateasca pe spatele credulilor…..

    • si creduli sunt… cata frunza si iarba!
      cred ca in viata asta rar avem parte de „castane”adevarate, cu profit mare. asa ca oricat de avantajoasa pare afacerea la prima vedere, se pare ca mai sanatos e sa parasesti locul.

  2. cum nu am incredere in oameni, e cam greu sa ma pacaleasca cineva… era sa fiu pacalita pe internet, doar ca, inainte sa dau contul am trimis spre verificare acel act (original cica), din partea unei banci de prin America, la biroul de depistare a fraudelor… asta se intapla in urma cu doua luni, iar azi am primit un raspuns din partea „FEDERAL BUREAU OF INVESTIGATION (FBI), WASHINGTON”, in care isi cereau scuze ca au intaziat cu raspunsul si imi multumesc ca am solicitat acea verificare, era o frauda, mi-au dat si o lista cu nume de sarlatani si m-au rugat sa le dau detalii despre suma de care am fost pagubita sa mi se returneze ( nu mi-au cerut cont, nimic)… n-am fost pagubita, pentru ca nu am dat contul, o sa trimit maine raspuns la email ( banuiesc ca mi-a fost verificat emailul, pentru ca am avut probleme vreo doua luni, nu puteam intra in email sau intyram, dar nu puteam deschide nimic)… asa ca, atentie cui dati crezare… eu am vrut sa ajut o fata, dar mi s-a parut dubios ca se grabea foarte tare si insista, iar eu sunt omul care intoarce problema pe toate partile pana ia o decizie 🙂
    … am vazut stirea la tv, aseara 🙂

    • bine ca nu te-au prins in plasa. e o atitudine buna sa nu ai incredere in straini, indiferent ce povesti indruga si cat de in nevoie par. e drept ca daca mergem pe principiul asta, nu mai ajutam pe nimeni si de aia mor unii in strada langa picioarele trecatorilor, fara sa se aplece nimeni sa-i ajute. insa cu atatia sarlatani in jur…uiti de omenie.

  3. nu-ti spun ca am vazut in parcare la supermarket niste tigani romani vinzind inele de „aur”. ma rog, nu am stat sa le controlez. M-au abordat intr-o tentativa de germana la care le-am raspuns in romaneste fara nici o indoiala ca as gresi tinta! Dupa care m-am dus tinta la receptia de la supermarket si le-am spus sa anunte politia! 😀

  4. Bine-ai venit în lumea reală! 🙂
    ” mai ales ca naivitatea, dorinta de castig rapid si credulitatea oamenilor nu are limite!”
    Exact pe aceste lucruri se bazează excrocii. Şi are dreptate scorpio72. Uneori devin violenţi.

  5. Ce strategii complicate ajung sa foloseasca! E incredibil. Si mai ales s-au prins ca mai degraba dai bani unui „tip bine”, curatel si educat, care s-ar putea sa aibe intr-adevar probleme decat unui cersetor sau vanzator ambulant. Eu devin oricum suspicioasa de fiecare data cand se pune problema sa scot protofelul 😀

  6. Din principiu, nu opresc la astfel de avertizări luminoase. Prefer să-mi văd de drum. Orice altă problemă aș avea cu mașina, în afară de faptul de a avea o pană, pe care oricum o simt, prefer s-o depistez singură, într-o parcare, după ce am scăpat de ”codiță”.

    • nici eu nu as opri daca as fi singura. insa la faza asta eram 5 in masina pe un sector de drum unde se mergea relativ incet si plin de masini.
      dar cum spui, cel mai corect e sa nu opresti. in alta ordine de idei, cand aveam masina, m-a claxonat un taximetrist de m-a disperat, a dat si cu farurile, eu nimic. cand m-am parcat mi-a zis ca am pana 🙂

  7. acum circulă o chestie pe facebook cu o fotografie, un om pozat din semiprofil, care, cică ar umbla cu un ac la el şi înţeapă lumea prin mijloacele în transport în comun(habar n-am dacă e adevărată povestea)…să mă mai întreb până unde se mai poate întinde natura umană? nu mă mai întreb si nu mă mai mir de foarte multă vreme…sper să nu mă întâlnesc în veci cu astfel de „oameni”!

    • asta cu acul se vehicula si la noi acum cativa ani. imi place sa cred ca-s doar raspandaci…
      intr-un fel postul s-a dorit un fel de alarma, pt cei naivi, printre care se pare ca uneori ma numar si eu.

  8. Am văzut la tv cazul acestor ţepari. I-a prins Poliţia până la urmă. Au o imaginaţie fără limite. Păcat că „justiţia” nu-i taxează pe măsură, să le piară cheful de înşelăciuni. Bine ai zis şi despre naivitatea oamenilor… Şi uite aşa, din cauza acestor nemernici, ajungem să nu mai oprim pentru cei care au cu adevărat nevoie de ajutor…
    Numai bine, Red!

  9. Oh, asta e noua, nu am mai auzit-o .
    Nasol
    Si nu e vorba doar de „castig rapid” sau credulitate. unii poate nu au timp sa rumege informatia ca nu ne-am nascut toti cu acelasi IQ. Si poate ca dau din buna inima- chiar daca pe de alta parte se numeste naivitate………..
    Chestia cu ghiulul e deja veche la Paris si in marile orase ale Europei, tiganii romani o practica succesFUL

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s