Prin Parcul Central

Incercand sa-mi lungesc drumul catre casa si lingand de zor la o inghetata, mi-a venit ideea sa bat un pic la pas parcul din apropierea Catedralei, pe care-l zaresc in fiecare zi din autobuz, urmarindu-i evolutia cu trecerea anotimpurilor, iarna golas permitand privirii survolarea pana departe, cu bancile pustii, parasite si crengile cenusii fara viata, vara cu jocurile de lumini si umbre facute de frunzisul des si soarele incercand sa strapunga verdeata plina de seva.

Inca sub euforia inghetatei am scanat busturile celebritatilor care dau o alura severa aleii principale, doar jeturile intermitente ale fantanilor atenuand putin ideea si am privit cativa oameni care cautau racoare sub castanii in floare. Un verde crud de gazon intretinut, apa clipocind, arome dulci de salcam… m-am gandit ca am ales bine! O parte a parcului pune la dispozitie cateva mese unde se aduna dintotdeauna pensionari jucand sah, in principal… sau asa am crezut eu. Am abordat locul discret, sa nu-i deranjez cu aparatul foto, mizand pe faptul ca sunt destul de concentrati pe ceea ce fac si ma vor ignora. Din pacate cei care chibitau m-au luat imediat in primire dirijandu-ma pe care sa-l fac vedeta si incepand sa-mi depene fragmente rapide din viata fiecaruia, de parca as fi fost de la TV, incercand sa-i dau pe post. Am tras iute cateva cadre, din politete, cu ei crispati si dornici sa apara cat mai perfect in poza, fiind asediata de un ciudat, departe de varsta de pensionare, cu gura mare, care-mi indica de zor pe cine si unde sa pozez. Am multumit si m-am indepartat rapid, coplesita de atentia care nu mi se cuvenea. La distanta confortabila mi-am facut de lucru ca niste boboci de trandafir intr-un rond golas pana am auzit o voce care ma iscodea daca fac poze de placere sau pentru ceva anume. Am incercat sa scap de el, spunandu-i ca nu asta e meseria mea, dar m-a privit cu neincredere si a plecat dand din cap.

Banuiam ca nu toata lumea e dornica sa apara in pozele altora, nici mie nu-mi face placere cand ma ia in colimator un strain si incerc sa trec neobservata. Totusi nu ma asteptam ca un grup atat de mare sa inceteze ce faceau, doar pentru ca tineam un aparat foto in mana. Devine clar ca oameni pot poza doar unde mai sunt camere sau cand imi voi lua un obiectiv cu zoom mai mare, sa-i surprind de la distanta. Sper ca nu le-am creat sperante false celor care-si faceau dupa-amiaza in parc, inselandu-le asteptarile de vedete! Iata si pozele:

10 thoughts on “Prin Parcul Central

  1. Probabil ca ai un DSLR iar lumea te considera fotograf profesionist. E normal sa atragi atentia, pana si eu reusesc asta cand imi fac aparitia pe strada sau pe aleile unui parc cu micuta mea camera digitala. Parca toti ochii sunt atintiti spre mainile mele, e o senzatie tare aiurea, de parca ai fura omului dreptul la intimitate. De exemplu mie nici nu-mi place sa-mi apara oameni in fotografii, prefer peisajele. Apropos de acestea, frumos parcul timisorean, incantatoare imagini. 🙂

    • multumesc. am urmarit cum prind altii oamenii in fotografii si tare imi doresc sa mai fug uneori din natura, sa prind expresii, atitudini, zambete…din pacate, la noi doar unde e aglomerat se poate face aceasta, altfel sunt toti focus pe mine de cand scot camera din geanta. am un dslr, dar obiectivul e discret…zic eu 🙂
      pe unde-i liniste, ca in parcuri, se aude click-ul cand focalizeaza si urgent se intorc sa vada ce se intampla, si-mi strica incadrarea 😀
      adevarul e ca suntem o natie care ne preocupa constant ce face celalalt, de ce o face, unde si e cam greu sa treci neobservat…

      • banuiesc ca prin discret te referi la click-ul care anunta focalizarea. mie mi-ar trebui un teleobiectiv sa pozez de aici pana la bucuresti, atunci chiar as fi incognito 😉

  2. Superbe imagini! Atâta frumuseţe împrejurul nostru!
    Mi-a plăcut cum ai surprins şi oamenii cu preocupările lor.
    O zi frumoasă, dragă Red! 🙂

  3. Gand la gand, si eu am postat recent ceva asemanator la mine pe blog!… 🙂
    Cat despre oameni, sunt multi dubiosi… Eu nici nu indraznesc sa ma apropii de necunoscuti, de teama surprizelor de la ei in reactii, in replici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s