Jurnal de vacanta-Ziua 1: Katisma Beach

In prima zi am ales la intamplare o plaja nu prea indepartata, am incarcat prosoapele, aparatul foto si papucii speciali pentru plaja cu pietre, iute in masina si viteza pe munte, printre serpentine pandind la fiecare colt de stanca sa vad marea aia colorata superb din pozele de pe net. Drumul presarat cu tot felul de arbusti cu ace si vegetatie destul de bogata, ascundea privelistea exact cat sa sporeasca suspansul. In cateva minute am ajuns in varful muntelui de unde am vazut albastrul  ce mi-a taiat graiul:

img_1374

Cateva serpentine, am lasat in urma  plaje mai micute si ne-am avantat in sfarsit spre mare. Pietrele destul de mari, necesita papuci speciali daca n-ai veleitati de fachir. Am incercat sa ma plimb pana la capatul mai indepartat , dar drumul mi-a luat vreo 2 ore, papucii din guma m-au jenat teribil, dincolo de faptul ca la fiecare val luam gramezi de pietre din mare, pe care reuseam sa le scot exact pana ma ataca urmatorul val. In schimb inotul cu papucii ca niste lopatele suplimentare si apa mult mai sarata decat marea noastra, m-au amuzat teribil, permitandu-mi sa fac tot felul de tumbe fara frica de-a lua apa la bord. Inspiratia proasta de a lua aparatul foto cu mine mi-a limitat libertatea de miscare, dar mi-a permis, totusi, sa fac cateva poze in care sa surprind culoarea absolut ireala a marii!

img_1401 img_1383 img_1399

 

 

Spre dupa masa am schimbat putin locatia, dupa ce ne-am racorit la o terasa, prietenii mei facand snorkeling printre stanci, iar eu pandind apusul soarelui de pe plaja invecinata,  la Agios Nichitas. Intre noi fie vorba, am avut parte si de ceva actiune, spre capatul cu stanci erau nudisti (fara nudiste!), pe care i-am remarcat cam tarziu- privind in pamant sa nu-mi plece picioarele in toate directiile pe pietrele ce deveneau mobile si ma ingropau la fiecare val -si care erau tare incantati sa vada trei femei plimbandu-se printre ei, unii  incercand sa-si expuna partile indecente cat mai pe lag. Brusc ne-a cuprins rusinica si mai cu privirea prin nemarginirea marii, mai prin pietre am depasit zona si ne-am retras la locul unde-si lasasera ai nostri  bulendrele, inainte de a intra in mare. Mi-am tot sfaramat creierii unde sunt pozele cu primul asfintit in Marea Ionica, pana am realizat ca n-am fotografiat cu aparatul meu- tocmai pusesem mana pe un Canon mult mai destept ca al meu! Revenind la peisaj, pana fac rost de pozele alea va descriu putin: stanci plate albe masive cu ochiuri de apa clara, valuri dantelate strecurandu-se prin toate spatiile libere si explodand in jerbe de stropi,marea capatand reflexe metalice in nuantele asfintitului, iar  peste toate coborand tacut soarele in imensitatea de un albastru doar o idee mai intunecat fata de cel de peste zi.  Ce poate fi mai placut decat sa-ti inchei ziua privind fara ganduri drumulreluat neobosit al marginilor dantelate, un zbucium care imi aduce de fiecare data, printr-un mecanism necunoscut,prin contrast  o liniste atat de placuta in suflet.

Anunțuri

26 de gânduri despre „Jurnal de vacanta-Ziua 1: Katisma Beach

    • na ca m-ai prins! tocmai spuneam in postul urmator ca nu gaseam pozele, pana am realizat ca le-am facut cu aparatul unui prieten si inca n-am intrat in posesia lor 🙂
      vor fi si ele, daca e ceva de capul lor…

    • am vreo 10-12 zile de povestit, doar sa nu-ti pierzi rabdarea 🙂
      pietrele erau albe si unele extrem de fine, insa odata scoase din apa, cand se uscau parca isi pierdeau stralucirea si deveneau terne. sunt frumoase doar acolo, in contact cu marea.

      • De aceea am spus ca sint aproape slefuite.Ca sa devina sclipitoare si acolo unde se poate,sa se vada in profunzime,mai sint cam trei faze de slefuit.
        E multa munca pentru ca pietrele sa arate frumos,dar merita.Rezultatul te lasa de fiecare data fara cuvinte.

  1. Bine ai revenit din frumoasa vacanţă! Sunt sigur că ai atâtea de povestit şi arătat. Eu îţi mulţumesc că ne împărtăşeşti impresiile tale. Şi că…ne dai idei bune pentru vacanţe viitoare! 🙂
    O zi frumoasă îţi doresc! 🙂

  2. Cand am ajuns prima data la Costinesti am patit acelasi lucru. Cu ochii dupa scoici si pietricele dragute, nici nu am observat cand am ajuns printre nudisti. :))
    Dar nisip nu era pe plaja aia? Unde te intindeai sa te bata soarele?

  3. Impresionanta culoarea apei, exact pe gustul meu. Un mic paradis…
    Urma sa mergem si noi pe o astfel de plaja sa ne bronzam putin, dar cum a plouat, am ramas doar eu cu marea si stropii de poaie si am fotografiat ambarcatiunile, apa si pietrisul colorat.

  4. Cat de frumoase sunt acele pietre rotunjite de valuri, de pe malul marii! Ce locuri frumoase si linistite! Cum sa nu te relaxezi cu atata frumusete in jur?
    O zi cat mai buna, draga Red! 🙂

  5. Asta e urmatorul meu popas de vacanta… Toata lumea povesteste despre Marea Egee, tu ma incanti cu fotografiile, nu-mi mai ramane decat sa vad albastru in fata ochilor 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s