Zumbalind la Decathlon

Era o dupa amiaza de sambata in care am crezut ca pot strabate intr-o ora o bucata buna de oras aglomerat, cu doua mijloace de transport in comun. M-am inselat si am ajuns la capatul liniei privind in zare dupa indicatorul albastru cu „Decathlon” si intreband soferul autobuzului daca nu ma duce mai departe. Zambind omul mi-a spus ca nu, asa ca am taiat-o voiniceste pe langa soseaua pe care goneau masinie, asteptandu-ma in orice moment sa ma intrebe careva tariful, vre-unul doritor de placeri carnale sau sa ma ia la cafteala vreo traseista. Poate inserarea care cobora rapid, poate mutra mea cu rucsac preocupat si serios, i-a descurajat, cert este ca am intarziat cu glorie, dar fara a marca vreun incident neplacut. Am localizat fetele colorate si zglobii, constatand cu bucurie ca se reamenaja scena, deci zumbaleala nu a inceput la ora promisa. Asa vine mereu ajutorul neasteptat cand nu disperi si te impaci cu situatia! Mi-am tras treningul, maieul si adidasii la foc automat intruna din cabinele de proba aflate la  capat de rand si iata-ma gata de zburdat!

Imediat langa noi se insurubase un stand de salamuri, asa incat din cand in cand cate o boare de parizer ne gadila narile sau ne lesina mirosul. Am facut tot felul de fente sa depasesc zona, insa in timp ce ma smuceam am sesizat ca-s exact in locul cu pricina, dar fiind concentrata la miscari am uitat de arome si izuri. Prima parte a fost usor inghesuita, cand intindeam bratele trebuia sa fiu atenta sa nu scot ochii celor de langa si de cateva ori m-am pocnit cu vreo doua, care surprinzator mi-au creat dupa o vreme loc si totul s-au asezat de fagasul obisnuit. Cativa privitori isi pozau consoartele sau copiii care se zumbaleau chiar langa scena. Unii cumparatori isi urmau firesc traseul desi era evident ca pe culoarul din mijloc, o gramada de muieri se miscau in ritm alert, dintr-o parte in alta stil-particula-browniana, dand din maini stil-aeroplan-zbuciumat si urland pentru a puncta miscarile. Oamenii faceau curba lent printre noi, uneori si cu vreun copilut mic de mana, desi tot restul magazinului era liber. In mod firesc ma opream sa-i feresc, fara a ma putea stapani sa-i privesc cu nedisimulata stupoare, chiar nu vad ca acolo se intampla ceva? Nu e normal sa te uiti sau sa eviti zona, daca nu te intereseaza progamul?

Atmosfera a fost incendiara ca de obicei, iar pauza in care au dansat copiii, ne-a permis sa ne tragem putin sufletul, inaintea ultimei parti. La final a fost  o tombola cu ceva premii si binecunoscutele poze de gramada, in care toata lumea striga „zumbaaaaaa!!!” dar niciodata sunetul nu iese in poza. Incep sa cred tot mai mult ca fac deja parte dintr-o comunitate de oameni dragi, plini de voie buna si care iubesc dansul si miscarea la fel de mult ca  mine!

8 thoughts on “Zumbalind la Decathlon

  1. Este foarte bunå miscarea, dar ce te faci cand dupå dus, cand tot corpul se mai relaxeazå si chiar te simtzi bine, incep matzele så cante cu voce tare si in timp alert 😛 si mai este si searå trecut de ora 20 ?

  2. Anca, vad ca ai avut o distractie de weekend foarte muzicala si energica. 🙂 In plus, muzca latino iti da multa voiosie si buna dispozitie. Pacat ca nu am vazut poze cu zumba. Sau macar un filmulet. Ma intreb, cate consoarte pozate vor incepe sa practice si ele sportul acesta? Iar despre comunitati, e excelent ca te simti proiectat in mijlocul unei in care sa te simti in largul tau. 🙂

  3. Dar unde erai, ca nu sunt chiar lamurita? Decathlon este un mall sau ce?
    Probabil printre voi li se parea oamenilor ca este o scurtatura spre locul unde aveau treaba. Eu patesc asa la posta, de cate ori stau la coada. Oamenii prefera sa se strecoare printre cei care stau la coada, sa ii deranjeze, decat sa ocoleasca inca un pas, doi…

    • nu, este un magazin mare de articole sportive, gen real sau selgros, cu randuri de marfa si spatii de circulat printre ele. e adevarat ca o portiune dintr-un capat al culoarului principal era ocupata de noi, insa tot restul era absolut gol. vorba ta, se intorceau cativa pasi si treceau pe randul urmator, fara a risca un cot in gura. n-am inteles gandirea, dar nici nu ma stradui prea mult, abia ma inteleg pe mine uneori 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s