Concert cu Dominic Fritz la inceput de an

Inca de la sfarsitul anului trecut s-a anuntat acest concert, pentru seara celei de-a doua zi din  noul an, iar gandul ca voi asista din nou la explozia de veselie, buna dispozitie si simtire inalta, pe care mi-o da muzica predata pe intelesul tuturor de Dominic, dirijorul german care vorbeste si glumeste perfect romaneste, ma umplea de nerabdare. Locatia unde urma sa se desfasoare concertul fiind departe de zona unde locuiesc eu, am plecat din timp, realizand in tramvai ca m-am uitat gresit pe harta si pana la destinatie am tot ezitat, cantarit si rumegat unde sa cobor si in ce directie sa apuc. Dar cum” la barza chioara ii face Dumnezeu cuib”… aproape intotdeauna, am coborat dupa primul reper pe care-l cunosteam si fiind femeie, n-am avut nici o jena sa intreb unde e strada Gh. Doja. Ca un facut (atunci cand trebuie sa ajungi undeva toate merg unse!) eram exact pe ea si la cativa pasi in aval, se gasea drept biserica pe care am recunoscut-o din poze. Am zambit privind in sus a multumire (uneori e placut sa fii si barza si chioara!) si am privit constructia eleganta, moderna, iar prin geamurile inalte am zarit doi preoti care slujeau. Am concluzionat ca am ajuns prea repede, insa vazand un tinerel care intra, mi-am luat curajul in dinti si am intrat timida. Nu prea stiu ce sa fac in bisericile care slujesc in alt cult decat cel ortodox si uzual evit sa intru, din respect pentru credinciosii prezenti. Biserica in discutie este greco-catolica, Regina Pacii, un amestec confortabil incalzit intre o institutie de cult si o casa de rugaciune si fiind tare diferita de ceea ce stiam eu pana acum, am cascat ochii oarecum discret. Preotul amabil a explicat semnificatia picturilor de pe pereti, iar slujba in sine a cuprins destule parti cunoscute, asa ca m-am relaxat si ora pana la inceperea concertului a zburat pe nesimtite.

Dominic a aparut la ora anuntata, alaturi de un trompetist de exceptie, Petre Ionutescu si un baterist tanar, dar deosebit de talentat Marcelle Poaty-Souami si-au aranjat rapid instrumentele si au lasat pe scena improvizata ad-hoc, un baietel cu o chitara, care a pasit aparent timid, dandu-si drumul la voce. In cateva secunde vocea subtire, calda, placuta, s-a imprastiat prin toate colturile salii incalzind atmosfera, luand tristetile si lasand zambetul drag pe care ni-l asterne tuturor pe fata un colind frumos izvorat dintr-un suflet pur. Multimea de oameni care a umplut in timp scurt tot spatiul, bancile, culoarul, etajul, vibra in asteptare. Dominic a explicat simplu: concertul de azi va fi o surpriza, vom canta ca de obicei impreuna, ca un pariu facut de-a lungul timpului. Initial am pregatit concertul anual intr-o saptamana, in toamna am micsorat timpul la doua zile, iar asta seara o vom face fara pregatiri. Am inceput sa rad, gandind ca trebuia sa ma astept si la asta, era atat de clar ca vom canta si mi-era atat de dor! Ce a urmat e greu de povestit in cuvinte, colinde in germana, engleza, romana, franceza, piese gospel in care mi-am dat drumul la voce fara sa realizez daca stiam sau nu linia melodica, doar ghidata de pianul si vocile de exceptie:  Dominic si  coristii raspanditi peste tot prin sala, cantand  si simtindu-ma pentru cateva clipe undeva departe, unde nu-mi lipsea nimic. S-au cantat piese compuse de Dominic sau colinde celebre, lente sau pline de entuziasm, glorificand Craciunul abia plecat, tristeti cand ai senzatia ca esti singur pe lume sau bucurii, cum ar fi venirea unui nou nascut. Am aplaudat din suflet, am tinut ritmul cu piciorul sub bancuta, am cantat sau doar am ascultat lasandu-ma vrajita de starea de bine data de muzica , pian, vocea dirijorului  sau purtata de emotiile trezite de trompeta secondand gratios sau tobele punctand momente. Spre final toti cei trei instrumentisti am abordat pianul si am avut surprinderea de a urmari clapele rezonand la sase maini. Ma intreb ce delir ar fi fost in eventualitatea in care acesti oameni ar fi pregatit indelung un concert, in conditiile in care a iesit superb dupa doar doua ore de repetitii? Raman la parerea ca Dominic are cu siguranta darul de a face oamenii sa dea cat mai mult din ei, ghidati de pasiunea lui neobosita si modul generos de a-i trata .

Am ramas cu un singur regret: ca a durat prea putin! Imi venea greu sa inteleg cum aproape doua ore au trecut fara sa-mi dau seama si ca trebuia sa parasesc atat de curand atmosfera feerica a colindelor si a muzicii gospel, care remarc cu bucurie: da dependenta!!!!

dupa concert baietelul colindand dominic la pian si petre la trompeta trompetistul pian la 6 maini sala aplaudand detaliu Regina pacii

6 thoughts on “Concert cu Dominic Fritz la inceput de an

  1. Imi place ca participi cu insufletire la evenimentele ce au loc in viata urbei… Pofta ta de viata, de a calatori, a asculta muzica buna, de a practica mult sport si in cele din urma de a socializa, e uimitoare!😀 Ori de cate ori iti accesez blogul, am cate o surpriza din partea ta.🙂😛

    • 😀 cred ca mi-am pus in gand sa nu ratez nimic, iubesc oamenii, sa-i ascult, sa rad alaturi de ei, sa povestim pe tot felul de teme. asa ca une se intampla ceva, hop si eu!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s