Gospel fara frontiere(partea a doua)

Duminica proiectului de gospel a inceput la pranz cu o repetitie scurta, cateva emotii febrile inerente fiecarui concert si o deplasare uniform accelerata spre Spitalul Judetean unde doream sa aducem o raza de lumina prin muzica celor suferinzi. Ne-am ingramadit pe scena micuta, nu fara a remarca uimiti ca auditoriul era format dintr-o mana de oameni, grupati in partea dreapta a salii. Dominic a decis sa cantam totusi cateva piese, venisem sa facem spectacol, iar numarul celor carora voiam sa le oferim un moment deosebit, nu conta atat de mult. Cantand, ne-am antrenat, iar vocile noastre au sunat la fel de bine ca-ntotdeauna, iar publicul putintel ne-a multumit cu bucurie. Am parasit Spitalul cu un usor regret gandindu-ma ca precis am fi putut bucura mai multi oameni necajiti, dar poate gandesc gresit prin prisma omului sanatos caruia ii cade bine o astfel de manifestare.

Ne-am intors in sala la Ion Vidu, unde urma sa avem ultimul concert spre seara si in timp ce mai cizelam unele amanunte am aflat ca in publicul de la spital fusese o doamna care a cantat cu noi si care la final era in lacrimi multumindu-ne pentru alinarea pe care i-am oferit-o. Am vazut mai tarziu intr-un interviu fetele celor cativa oameni care ne-au ascultat si am realizat ca si daca am fi cantat doar pentru un singur om, ar fi meritat, pentru ca de fapt, acesta este scopul proiectului, de a aduce muzica in locurile in care ea ajunge mai greu, iar lipsurile sunt mai dificil de indurat.

Concertul final a adunat un auditoriu variat copii, tineri, batrani, ca o reflexie a componentei similare a corului. Piesele au rasunat vesele, ritmate sau in tonalitati grave, creand o punte muzicala sensibila catre public, iar aplauzele generoase au rasunat cateva minute bune la sfarsitul spectacolului, incheind viata de efemerida a corului abia creat in urma cu o zi.

Ca o concluzie, gospelul a unit si de aceasta data inimi, a creat prietenii noi, ne-am regasit oameni diferiti in exterior dar atat de asemanatori in suflet, iar bucuria impartasirii muzicii imi va alimenta inca multe zile. O experienta frumoasa din care am incercat sa ies mai buna, sa-mi schimb modul de gandire, sa daruiesc mai mult si sa astept mai putin de la cei din jur. Urmatoarea intalnire la vara!

8 thoughts on “Gospel fara frontiere(partea a doua)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s