Cine doreste „Vand kilometri” de Mihai Barbu ?

Cred ca undeva, prin momentul conceptiei, mama a privit mult prea mult spre zarile albastre, altfel nu stiu cum mi-as putea explica vesnica dorinta de a-mi lua lumea-n cap si de a explora locuri noi! Si pentru ca diverse motive ma impiedica sa-mi transform existenta intr-o perpetua calatorie, cartea care a plecat la drum printre bloggeri „Vand kilometri” a lui Mihai Barbu mi-a produs o reala desfatare. Cuprinde in primul rand o multime de poze si inainte de a va intinde tot zambetul pe care vi-l intuiesc pe fata care citeste aceste randuri, completez – cu ilustratii de o calitate deosebita, atat a hartiei, cat si a compozitiei. Autorul, fotograf de meserie, povesteste in cuvinte putine, dar cu un umor debordant si o filozofie de viata buna de aplicat in momente de cumpana, calatoria pe o motocicleta personificata sub numele de Doyle, din Romania pana in Mongolia, strabatand diverse forme de relief, zone desertice, sate izolate cu iurte si lapte de iac, vieti impletite din tot felul de republici din fosta Uniune Sovietica, orase pline de forfota dezorganizata, zone in care vara topeste asfaltul sau piscuri pe care zapada isi asternuse mantia rece prevestittoare de iarna.

Pentru obtinerea unei parti a banilor necesari punerii in practica a incitantei si provocatoarei excursii, Mihai Barbu a vandut portiuni din traseu, urmand ca pe durata calatoriei, fiecarui donator sa-i fie dedicat cate un capitol din carte, sub forma unor scrisori, in care descrie simplu, adesea amuzant si cu efect imediat de transpunere in locul numit, impresiile sau peripetiile traite. M-a uimit modul in care calatorul a reusit sa se incadreze in tot felul de conditii dificile de pe traseu, sa se inteleaga cu oameni a caror limba n-o cunostea, ba chiar sa si remedieze mici defectiuni la motor, sa-si gaseasca prieteni in orice colt uitat de lume, sa dribleze politisti in cautare de spaga, sa nu se lase infrant indiferent de depresii, singuratate sau obstacole, sa nu uite bucuria care l-a indemnat sa-si urmeze visul.

un cer de milioane in sfarsit asfalt!!! vand kilometri- excelent prezentata coperta vand kilometri

Drept multumire pentru bucuria daruita, unul dintre bloggerii care a primit cartea cadou, a facut-o sa circule, in incercarea de a depasi kilometrii parcursi de Doyle si Mihai Barbu. Iata traseul de pana acum:

de la Tudor la Pato;  Focşani – Brăila = 90 km

de la Pato la Carmen;  Brăila – Constanţa = 210 km. – total = 300 km.

de la Carmen la D-Petre; Constanţa – Reşiţa = 675 km. – total = 975 km.

de la D-Petre la Vienela; Reşiţa – Ploieşti  = 520 km.  – total = 1495 km.

de la Vienela la Doru; Ploieşti – Alexandria = 147 km  – total  = 1642 km

de la Doru la Redsky; Alexandria- Timisoara = 489 km – total = 2131 km

de la Redsky la ––-; Timisoara–––- = ––––- total= ??????? km

In concluzie, cine ar dori sa citeasca aceasta carte si sa duca stafeta mai departe?

33 thoughts on “Cine doreste „Vand kilometri” de Mihai Barbu ?

  1. Parca vad ca nici de data aceasta nu o cere nimeni. Nu inteleg de ce oamenii nu se simt atrasi de ea. Mie mi-a placut mult si l-am indragit pe Mihai, l-am admirat si il admir.

    • absolut! mi-a placut tot poze, povestire, filozofie de viata, mod de gandire…
      hai ca sunt doritori🙂
      off topic: doar eu am probleme cu blogul tau? mi-a aparut atasat un fel de updatare la flashpoint in spaniola…dar tare arata a virus din ala turbat!!! m-am speriat si am dat bir cu fugitii…

  2. Am avut-o, am citit-o si sper sa o citeasca cat de multi! E un jurnal de calatorie extraordinar iar Mihai e un om cu suflet mare, un baiat echilibrat si nebun dupa calatori! O calatorie grea si foarte frumoasa! Tin minte peisajele superbe din Mongolia

  3. Pingback: O carte… grea | blog de iarnă (și nu numai)

  4. Mihai, esti unul dintre acei multi oameni frumosi, prin spiritul lor, prin felul lor de a fi si a face fapte.
    David, fiul meu este de cateva zile cu Vand kilometri in mana si, in paralel cu ceea ce are de facut pt. BAC, o citeste cu zambetul pe buze, cu drag si admiratie pt.tine. Seara cand ajung acasa, cartea este a mea !
    “Aventură nu-i să te urci pe un yacht supra-elegant și să faci înconjurul lumii; aventură (și romantism) este să-ți rodești viața care ți-a picat acolo unde te-ai născut din întâmplare și-n condițiile date.” – Nicolae Steinhardt.
    Iti multumim Mihai ca te-am intalnit !

  5. Pingback: Vând kilometri | Alma Nahe

  6. Pingback: O carte… grea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s