De ce tac de cateva zile

Nu, n-am patit nimic, am mancat moderat (eh, n-am sa zic acum ca inca ma imbuib seara cu tortulet si alte dulciuri ramase de la Pasti!), doar ca ma lupt de cateva zile cu finala unui concurs de la Kadia. Concursul, o „vanatoare de comori” s-a intins pe mai multe saptamani cu postari in fiecare miercuri. Unele au fost usurele, la altele am muncit ore in sir, rotunjindu-mi colturile dovleacului incapabil, de luciul biroului si jurand ca ma dau batuta! Mda, recunosc ca ma las greu, cand sunt chestii logice, pe care dupa parerea mea ar trebui sa le dovedesc (imi place sa cred ca stiu cand sa ma opresc, inainte de a deveni obsesie… sau ma mint cu asta!). Cert e ca am ajuns in finala si dupa un sondaj micut, Kadia a decis pentru o proba lunga, in lant, cu posturi parolate, pentru departajarea finalistilor. Mi-am suflecat vitejeste manecile si am purces la drum. Ce mi-a placut grozav a fost faptul ca probele nu erau neaparat dificile, dar aveau cate un clenci, pe care eu, fara rabdare si zapacita, nu-l vedeam decat dupa o vreme. Astfel la o piesa muzicala la acordeon careia trebuia sa-i ghicesc formatia, am rascolit o parte buna din muzica suedeza de pe net, desi imi tot apareau cei de la Abba. (Prin liceu ma tot felicita proful de mate ca ma scarpin la urechea stanga cu mana dreapta. Se pare ca bat pasul pe loc!) In decursul probelor am trecut prin chimie (am cautat la enzime de mi-a venit acru, dar am si aflat o serie de chestii de care nu aveam habar, rolul enzimelor in alimentatia moderna, brrrr!), matematica (asta a fost usurel, ca doar nu degeaba am dat admitere la facultate din geometrie!), filmele lui Joan Crawford, prilej cu care am aflat cati soti a avut, copii, cariera lunga si prolifica, mi-am zapacit prietenii cu Winona Raider al carei nume-l incurcam cu cel al Keirei Knightley si nu reuseam sa ies din bucla, citate din carti sau filme celebre, personaje din jocuri pe computer si cate si mai cate alte domenii.

Din pacate ca toate chestiile faine, n-a durat mult. Se pare ca unii dintre concurenti au folosit programe de spart parole, au zburat printre postarile parolate, proba in lant la care munceam de vreo 3 zile s-a anulat si Kadia a ales o alta proba, aproape imposibil de grea, pentru a exclude smecheriile.

Ca o concluzie, exceptand finalul, mi-a placut imens genul acesta de concurs. Cred ca am o inclinatie aparte spre descoperirea de enigme inteligent construite , de aici filmele si cartile politiste, iar Kadia mi-a oferit din plin sansa de a-mi pune cenusiile la treaba. Multumiri pentru distractia de calitate oferita!

16 thoughts on “De ce tac de cateva zile

  1. Bravo! Si acum, ca ai capatat experienta, ai putea face si tu cate un concurs. Ma gandeam eu ce poti face, ca esti intr-un con de umbra din care mai tasneste blitzul aparatului si cate o povestire. Acum s-a facut lumina. M-a amuzat ideea cu spartul parolelor, ca sa castige un concurs on line. Adica nu conteaza daca poti sa castigi, esti constient ca nu poti dar trebuie sa demonstrezi altora ca esti la fel de bun, cand in realitate nu esti. Oamenii isi cunosc limitele, nu sunt competitivi dar trebuie sa fie perceputi de ceilalti drept castigatori. Tipic. Una dintre problemele societatii, falsa scara de valori. „Da ce, eu sunt mai prost?”

    • e posibil sa-si fi dorit premiul, o tableta, si daca ii costa doar sa sparga in cateva minute o parola, de ce nu?
      as zice gandire tipic romaneasca, insa m-as incude si pe mine…

    • uf, imi pare rau sa aud de catelus, sper ca acum e mai bine. de maine ma pun la curent cu ce-am pierdut saptamana trecuta. asa nu se mai poate, am chiulit destul😀

  2. Sunt si eu la un pas de a renunta, cu toate ca am trecut la nivelul 3. Desi ideea acestui concurs imi place mult, desi premiul este tentant, cautarea raspunsurilor rapeste foarte, foarte mult timp. Nu am reusit sa mai trec pe la nimeni, nu am mai citit nici un blog, iar acum imi este greu sa recuperez.

    • acelasi lucru l-am simtit si eu. nivelul cunostintelor era prea inalt, am pierdut multe ore fara sa avansez deloc. disparuse distractia, m-am simtit pe un drum inchis.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s