E criza sau gospodarire defectuoasa?

Ma uit in jur, ma scarpin in cap si nu ma lamuresc. Imi par mie insami de-o perioada un fel de extraterestru, care gandeste diferit de cei apropiati si pe care toata lumea-l ocoleste sa nu se molipseasca de ciudatenie. Rabdare, explic imediat: in principiu, pe plan material, am cam de toate la nivel decent, nu ma rup in fente, nici nu mor de foame. E drept ca nu mananc caviar dimineata, ci icre din alea artificial de banale de la supermarket si ca merg in excursie cu autocarul, nu cu avionul personal. Ce sa fac, ma multumesc cu putin, nasol e ca-mi si place! Revenind la ce mi-ar lipsi, avand in vedere distantele mari ce le bat cu pasul, m-ar coafa o masina. Aici urmeaza esentialul: pe care nu mi-o cumpar, pentru ca m-ar paraliza financiar o buna perioada de timp si nu-mi doresc sa stau la mana bancilor. Daca voi reusi cumva sa strang banii necesari, o voi comite, daca nu, voi haladui pe jos mai departe, infrumusetandu-mi picioarele, conform zicalei.

Asa gandesc eu. Privind in jur, constat ca altii, mai saraci ca mine, fac imprumuturi la banca, cumparandu-si simultan masina noua, mobila si alte acareturi, iar apoi injura bancile ca n-au rabdare, ca-i someaza sa achite la zi datoriile sau ca-i scot in strada. Nu tin cu bancile, ba chiar ma tem maxim de ele, ma rog in fiecare zi sa n-am nevoie sa calc pe acolo. Insa daca decizi ca vrei tot acum, nu ai rabdare sa pui ban pe ban o vreme renuntand la micile placeri zilnice ( club, mancat in oras, iesiri in fiecare we, hainute noi de sezon), pentru un motiv mai important, daca alegi sa te bucuri de fiecare moment al vietii fara grija zilei de maine, de ce invinuiesti pe altii ca ai soarta amara? Citeam undeva ca unor oameni li s-a intarziat virarea banilor pe card cu 1-2 zile si n-aveau bani de pachet, le mureau copiii de foame. E adevarat ca nu traiesc din salariul minim pe economie, dar am vecini care cum iau bruma de bani comanda pizza, shaorma si fac vant venitului destinat supravieturirii unei luni intregi, in cel mult o saptamana. Altul, la alt capat al lantului trofic, bazat pe o firma mica la inceput si imbatat de gloria unor promisiuni de contracte isi cumpara cel mai tare Rover de pe piata, isi trage si-un apartament nou intr-un cartier select, apuca sa-si etaleze cateva luni bijuteriile, iar acum dupa doi ani nu mai are nimic, scarba de banca i-a preluat tot firma, locuinta, jeepan.

Ca de obicei, adevarul este undeva la mijloc si cu siguranta ca multi romani traiesc din mult prea putini bani (nu vorbim acum de semintarii care freaca banca in fata blocului, pentru ca posturile de directori pe care le doresc ei, sunt momentan ocupate!). Totusi, cand sportul preferat este descoperirea de card pentru orice gadget ce-ti fura privirea, inlocuirea anuala a mobilului cu ultimul model aparut pe piata, extrem de „avantajos” cu abonament pana la cer, pe minim 2 ani, cand bulendrele daca nu-s de firma iti tuseste plamanul, cand faci ture la supermarket o data la 3zile si arunci plase intregi pe mancare ca arzi vremea prin Mall si e demodat si deconcertant sa gatesti, atunci nu te plange ca e criza si ca statul te sunteaza! Sau gresesc?

14 thoughts on “E criza sau gospodarire defectuoasa?

  1. Eu stau departe de banci, deaia nici n-am nimic! Casa, masina, bulendre, gadget-uri, dar nici nu-mi trebuie! Am amintiri, un stil de viata frumos si mi-e bine. Am un acoperis in caz ca nu ma mai pot intretine, si economii cat sa supravietuiesc cateva luni in care nu intru niciodata. Majoritatea nu ma inteleg dar nici nu trebuie🙂

    • exact asa gandesc si eu. amintirile locurilor frumoase pe care le-am vazut sau distractiile la care am luat parte, nu mi le poate lua nimeni si nu le mananca nici rugina nici noul model scos pe piata😉

  2. Oh, cand må gandesc exact la ce ai scris tu mai sus….imi vine så fug cat mai departe de Ro.si så nu må mai intorc. Vb. tale sunt purul adevår (vizand clasa mijlocie)… iar eu nu-i intzeleg pe acei oameni. Am rude si fosti prieteni care se incadreazå la grupa asta, au de toate… dar nimic si vesnic nemultzumitzi. Si tot ei uitandu-se la mine de sus, au obiceiul så comenteze faptul cå, eu nu am deloc „gust” la cheltuit banii :-)). Bunica mea era din fam. de sasi din Alba si de la ea am invåtzat så am un carnetzel unde så notez cat am , cat cheltui si cat pot strange (cel din urmå fiind vital spunea ea) de pe cand eram cl. 1. Ea a murit la 86 de ani, dar fericitå pt. cå a tråit asa cum a vrut si a cålåtorit in toatå Eu. Cu toate cå nu a låsat averi, povestirile si povetzele ei mi-au imbogåtzit sufletul si råman de neuitat, fiind mai imp.

    • avea mare dreptate bunica ta. eu urasc carnetelul de cheltuieli si doar cand am senzatia ca e ceva in neregula il folosesc, insa dramuiesc bine incotro arunc cu banii si o particica mica/mare merge mereu la ciorap (banii albi pt zile negre). asta nu inseaman ca devin sclavul banului, in fond e facut pentru a ne aduce si bucurii!

  3. Sa traiesti SUB posibilitati, asta e secretul. Suntem destul de cumpatati cu banii si asta ne permite multe lucruri care pentru altii sunt lux. Calatorim, economisim etc. Dar nici nu ne batem joc de bani, desi nu traim din minimul pe economie. Consider ca poti sa fii fericit si fara sa te dai in stamba zilnic prin cluburi si fara sa ai ultimele gadget-uri.

    • am citit multe din sfaturile tale de finante de pe blog si am dat adesea aprobator din cap. cred insa ca noi, ca natie, suntem imaturi, am trait atat de mult sub nivel, ingraditi de granite si cerinte stupide, ca acum cand suntem lasati liberi nu mai gandim precaut, avem senzatia ca lumea se termina azi si ne temem sa nu pierdem locul din primul rand.

  4. Ba nu greşeşti deloc. Ai mare dreptate. Şi da, se vede că suntem imaturi ca naţie, dpă acea lungă perioadă de privaţiuni, în comunism. Este bine ca omul să înveţe să se întindă cât i-e plapuma şi atât. Dacă te laşi ameţit de pălăvrăgelile de la tv sau de pe internet despre „tendinţe” de trebuie musai urmate, dar faliment rapid. Uităm adesea că fericirea nu vine din lucruri! Altele sunt mult mai importante şi nu ţi le poate lua nimeni niciodată.
    O zi frumoasă, dragă Red! 🙂

    • mi-e drag sa vad ca am strans in jurul meu o mana de oameni care gandesc la fel cu mine si ca nu toata lumea se lasa prostita de visele vandute la tv. we perfect si racoros, alex!🙂

  5. In jurul meu sunt o multime de familii care se plang de insensibilitatea bancilor, uitand ca s-au bucurat atunci cand au putut sa isi achizitioneze chestii pe care altfel nu si le-ar fi permis. Atunci nu au tinut cont ca mancarea se raceste la fel de bine si intr-un frigider mai ieftin, ca poti fi purtat la mare si intr-o masina fara embleme care arata cat de gros ti-a fost portofelul…
    Noi nu avem rate la banci, nu suntem datori la nimeni. Avem insa si zile in care ne lungim mai mult decat ne este plapuma… Nu se intampla des, insa… :))))

    • uneori e placut sa te rasfeti, mai ales daca asta nu-ti dezechilibreaza decat bigetul lunar, sa zicem. cred ca trebuie sa ai un motiv tare intemeiat sa te bagi dator pe ani de zile si cu sume mari. dar fiecare, pana la urma, face cum il taie prorpiu cap.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s