Pozitia copilului

Tangential m-am tot lovit de filmul asta si de fiecare data mi-am inchipuit ca se refera la pozitia copilului unei femei insarcinate, desi n-as putea explica de ce. Spre mirarea mea, am constatat ca respectivul copil e un adult in toata regula si imaginea mea era gresita!

Pelicula trateaza relatia ciudata dintre o mama obsesiva, pozitionata bine social, casatorita comod cu un medic banos, invartindu-se intr-o sfera de oameni interesanti, dar cu toate aceste atuuri singura ei preocupare importanta, ramane fiul- ce citeste, ce mananca, cu cine se culca. Autorul portretizeaza atent fiecare personaj si in acelasi timp atmosfera departe de fericire a celor implicati, desi cu totii stau excelent in ceea ce priveste partea materiala a vietii. Un barbat in toata firea talonat exagerat de atent de mama, baleiaza intre dorinta de a se descurca singur si frica de esec. In urma frustrarilor de tot felul se poarta detestabil cu ambii parinti si-i injura intraductibil. Tatal, respectat in mediul profesional, nu are nici un fel de verticalitate in propria casa, mama face eforturi disperate de a-l tine langa fustele ei, cu orice pret. Ca sa puna mot tuturor framantarilor, baiatul acesta „valoros”, face un accident de masina, in care omoara un copil prilej in urma caruia toate conflictele escaladeaza. Mama incearca sa preia din nou controlul vietii fiului, copilul-adult da ultimatum-uri, se vehiculeaza bani grei si relatii, pentru stingerea conflictelor si se fac analize prin comparatie ale unor gandiri de parinti, bogati versus saraci, tara versus oras.

Filmul abunda de simboluri, doreste sa dea de gandit, insa pentru un neavizat ca mine, da semnale contradictorii. Am ramas cu unele nelamuriri, amanunte al caror rost n-am reusit sa-l includ in context si altele sugerate atat de vag, incat m-am pierdut in ganduri daca intradevar au existat intentii sau am eu imaginatia prea bogata si amplific gesturi? As mai reprosa filmului finalul prea brusc, parca regizorul a ramas fara pelicula. E posibil sa sufar de stil-american-de-final si sa-mi doresc o concluzie explicita, nu doar un gestulet asupra caruia se poate reveni oricand,  atunci cand personajul scapa de povara puternica a emotiilor. Ce m-a zgariat pe timpane, e ceva care sesizez mereu la filmele romanesti: sonorul prea crud, neprelucrat. Poate e facut intentionat, pentru a sublinia realismul scenei, dar cand  ma concentrez pe sentimente, ganduri sau idei, jur ca ma deranjeaza cumplit scartaitul usii, zgomotul tocurilor pe pardoseala sau turnatul ceaiului in cani. Exact ca si cand as sta langa scena si-n timpul baletului si as auzi zgomotul poantelor la aterizare- imi strica sublimarea! La petrecerea de inceput, zgomotul muzicii din fundal aproape acopera vocile din prim plan(!?). Sunt chestii care ar trebui sa vina firesc, daca vizionez un film care  sa ma faca sa-mi pun probleme, n-ar trebui sa-mi asigure conditii sa ajung la starea potrivita?

Ca sa inchei, filmul deprima, nu-i indicat pentru cei care stau prost cu psihicul. Atmosfera tragica este creata magistral (am sustinut mereu ca ne pricepem la filme de plans!) mai ales spre final, e gradat inteligent si pune probleme de actualitate: cat facem pentru copiii nostri, in ce masura ii educam sau ii sufocam? L-ati vazut, v-ar tenta sa-l vedeti? Pareri despre filmele romanesti?

22 thoughts on “Pozitia copilului

  1. Acum inteleg succesul international al filmului!🙂
    Nu stiu cat de romanesc este scenariul, adica cat se recunoaste in el un anume model romanesc, insa, din ce povestesti tu, este pusa sub reflector tipologia familiei evreiesti, unde mama este closca si copilul puiul ei… toata viata! Asta daca e baiat, desigur!🙂
    Nu stiu daca ma pasioneaza dramele romanesti!
    In general imi plac filmele care ma fac sa plang dar din jocul sentimentelor si nu din tragism de dragul tragediei!
    Interesant sinopsis!

    • daca ai ocazia, vizioneaza-l, nu e pierdere de timp! e scanata destul de atent si societatea romaneasca actuala, asa in trecere, dar bine punctat.
      ce am uitat sa precizez, abunda injuraturile de coloratura. eu zic ca se putea zugravi atmosfera si fara ele, dar ma rog, poate sunt eu prea sensibila…

      • Mie nu mi se pare deloc urat, ci foarte adevarat.

        Cat despre filmele romanesti nu, nu ma tenteaza, imi ajunge realitatea cu tragismul ei incontestabil. O urmaresc zilnic pe strada, la serviciu, in presa, la tv.

        Un weekend cat mai placut iti doresc.🙂

      • iti multuesc, nice, sper ca si al tau a fost deosebit!🙂
        e adevarat ca pune problemele de care ne izbim la tot pasul pe strada, dar le pune tintit astfel incat sa meditam asupra unor probleme care adesea ni se par firesti, desi nu sunt…

  2. Pai citind recenzia ta , nu mai sunt curioasa…Si eu tot la pozitia unui fat in uterul mamei m-am gandit…Premiul ala super de la Cannes a fost pentru…..????

  3. In trecut am vazut cateva filme romanesti. Nu prea imi plac in sensul ca prezinta Romania in cele mai urate moduri, cladiri comuniste, oameni rai, limbaj de mahala, saracie lucie ….
    Nu cred ca asta e Romania noastra sau cel putin ma deprima sa o vad asa intr-un film. De accea le evit. Din cate vad Pozitia Copilului e din aceasta categorie, de film dramatic, desi personajele au bani.

    • da, e o drama, iar limbajul la unele faze e ca la usa cortului, lucru inutil din punctul meu de vedere. se putea sublinia badarania si pe alta cai. avem pretentia ca facem arta, insa injuram mai rau ca aurolacii de pe strada! nivelul spectacolelor tv-ului sunt din ce in ce mai joase, dar filmele sunt pline de simboluri de meditat. ma intreb care-i rostul contrastelor atat de izbitoare?

    • e adevarat. totusi maniera inc are e realizat filmul e un pic incifrata, ca multe din filmele noastre. ramai stand intr-un cot si gandind rostul unei scene sau daca mama masandu-si fiul pe spate se gandea la el ca la un partener la pat uitand ca-i copilul ei…

  4. Chiar aseara am vazut un film american care, contrar parerii tale, s-a terminat in coada de peste. Urasc finaluri de genul astuia!🙂 Am vazut ”Pozitia copilului”. Mi-a placut. Este infricosator de adevarat, stiu situatii de acest fel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s