Hrana pentru suflet: concerte alaturi de corul TGP

Pentru cei care ma citesc de curand, termenul de TGP reuneste prin Talent-Generozitate-Pasiune- un grup de oameni diferiti ca varsta sau religie, intr-un cor gospel, condus de inegalabilul Dominic Samuel Fritz, un muzician german, care-a facut voluntariat in Romania si de 10 ani organizeaza corul de gospel, spre deliciul tuturor. Ca de obicei  urma sa ne reunim sambata dimineata pentru repetitii. Ca o tipa isteata, ce ma gasesc, am baut apa rece c-o seara inainte, asa ca toata noaptea m-am straduit sa-mi ametesc durerea de gat si sa-mi gasesc o pozitie confortabila in care sa nu mi se zbata nimic in spatiul ala complicat dintre nas si gura, care ma facea sa sforai duios, gen locomotiva blocata la start! C-o fata compusa din bucati si vocea dureroasa la fiecare acord, am intrat „perfect” in atmosfera si am incercat, pe cat posibil, sa nu ma las purtata de val si sa fortez sunete de magar in agonie. In fiecare pauza, abordam cate-o bomboana de tuse si ciudat, desi la fiecare inghitire imi simteam gatul plin de pioneze, la cantat mergea nesperat de bine! O serie de piese noi m-au tinut atenta sa prind macar linia melodica, pentru ca la memorat versuri n-am fost niciodata grozava! Mi-am spus de multe ori ca ar trebui sa-i fur metoda lui Dominic: are atata rabdare sa explice pasii muzical, pentru fiecare in parte, sa reia de multe ori, in cazul in care un adormit (ca mine!) ramane in urma si se trezeste cantand singur, sa nu-si piarda tonul placut cand orele multe de repetitii se aduna, iar toleranta devine subtire! Printre noi si cativa copilasi. Momentul cel mai sensibil a fost cand fetita unui corist i-a adormit la piept, cu totii am facut un cerc prin care inconjuram sala, iar el a ramas asezat cu dulceata adormita tinuta cu imens drag in brate…

La pranz am executat picnicul obisnuit in care fiecare a adus ceva de mancare si ne-am amestecat gustand, iar apoi, pentru cateva minute ne-am relaxat in soarele atat de zgarcit cu noi in ultimele zile. Dupa alte ore de repetitii, curgand usor odata ce piesele au devenit mai putin straine, ne-am indreptat spre locul unde am participat acum aproape un an la primul meu concert alaturi de TGP. De data aceasta temperatura a fost mult mai scazuta cu fiecare acord respiratia mi se transforma in aburi si dupa fiecare cantec imi simteam picioarele prinzand radacini. Cu toate astea micul grup de oameni cazati la Azilul de noapte, ne-au ascultat cu uimire, incercand sa inteleaga ce vrem sa le transmitem si care e rolul nostru din seara aceea. La unele piese ne-au aclamat, la altele au ascultat intorsi spre gandurile lor, dar am senzatia ca spre final macar putin din barierele existente intre noi, cei care urma sa ne intoarcem in locuintele noastre confortabile si ei, cei mai putin norocosi, s-a creat o punte. Am avut emotii la final, pentru ca fiecare dintre noi trebuia sa aprinda o lumanare si inca una s-o inmaneze unuia dintre cei pentru care am cantat. Aveam senzatia ca ma vor refuza sau in scenariile mele fanteziste, ca-mi vor raspunde dispretuitor. M-am indreptat spre un barbat, i-am intins mana c-o lumanare inca neaprinsa si ciudat, am sesizat ca si el era la fel de stanjenit ca si mine. Aceeasi senzatie de anul trecut, mie imi era teama sa fac gestul, el nu stia cum sa reactioneze. A luat timid lumanarea si cand am intins mana sa-i dau foc de la a mea, imediat si-a indreptat capatul neaprins sa ia lumina. Ne-am zambit si pentru un moment am avut senzatia ca ne-am dat mana, peste conveninte, ca fiecare dintre noi a castigat ceva primind putin din bunavointa si atentia celuilalt si m-am simtit bine, impacata cu mine si cu lumea din jur. Cantand in cercul format, inconjurand bancutele auditoriului, am privit fetele luminate palpait de lumanarile tremurand in aerul rece al serii. Nu se mai vedeau diferentele, eram toti la fel!

concert TGP Azilul de Noapte concert TGP azilul de noapte

(va urma)

6 thoughts on “Hrana pentru suflet: concerte alaturi de corul TGP

      • De ce sa fii ciudata? Pentru ca faci ce-ti place? Pentru ca iti traiesti viata la maxim? Ce n-as da si eu sa am energia ta! Mie mi se pare ca tu esti un exemplu pentru noi toti, un exemplu ca se poate!

      • esti tare „nice”, multumesc mult🙂
        iti dai seama ca fac ceea ce simt. daca astea ma fac sa dorm bine noaptea si sa tin depresiile la distanta confortabila, prestez.
        doar ca ma uit in jur si nimeni din anturajul meu nu-mi impartaseste preocuparile…cumva trebuie ca-s mai ciudatica😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s