Prin padure

Se facea ca era o vreme calda de primavara, care mi-a dat mintile peste cap si m-a scos afara dornica de a amusina pamantul reavan si vegetatia gata de explozie. Am cautat cu meticulozitate prin frunze un mugure de floare, o ramurica inverzita, un semn de anotimp mai cald… dar in afara de cativa stropi de ploaie care din fericire nu s-au materializat in ceva continuu, n-am gasit. Cu toate acestea, padurea in sine e un subiect intr-o perpetua transformare, indiferent de anotimp. Am observat licheni pe care i-am numit codat „corali”, un ghem de pene ciudate in majoritate gri  delicat, cateva mici, albastre intens (pret de o clipa am visat la tinuturi unde nu-i iarna niciodata), o gramada de trunchiuri subtiri adunate in unghi ascutit ca o casa de indieni, un copac veteran retezat la baza caruia am gasit o gramada de nuci (poate rezerva unei veverite), rar cate o raza de soare filtrata printre nori, un vanticel inselator, dar cel mai adesea bland si peste toate liniste multa, adanca, clara de fosnet de frunze vechi.

Fiind dupa o raceala serioasa care m-a tinut cateva zile in pat, m-am adunat cu greu sa centrez cateva poze, dar mi-am bucurat sufletul dornic de iarba, de aer proaspat (mai putin de noroi pe bocanci…dar nu le pot avea chiar pe toate!), de odihna lenesa pe-o buturuga cu muschi, ascultand nimic si lasandu-ma incalzita partial de un soare plapand ca anotimpul verde ce pare atat de aproape zilele astea.

Cand m-am convins ca padurea inca nu-i gata de sarbatoare, am intrat la Gradina Zoologica, unde am avut o surpriza placuta. Ultima oara cand am vizitat-o m-au scarbit sobolanii care misunau prin custile animalelor, mirosul pestilential de langa vulpi si lupi, mizeria persistenta si animalele neglijate. Da, era acum multi ani si schimbarea mi-a facut bine. Un parc larg cu spatii generoase pentru animale, un lac usor blurat pentru pasari, alei  lungi ingrijite, animale prietenoase (chiar daca unii le hraneau cu niste pufuleti chimical de portocalii!!!), un cangur care-si facea siesta dormind vertical pe coada, maimute cu fundul rosu escaladand plictisite arborii inca cheliosi, lame cu genele rimelate, struti cu priviri languroase, pauni cu coada la un pas de floare, ursi tinuti elegant la distanta si parand amabili cu blana batand in ape aurii, caprioare privind gratioase spectatorii de la distanta.

Am fost la un pas de a ma strecura prin gardul cazut sa vizitez si Muzeul Satului, dar am lasat-o pe alta data, pentru ca atata frumusete, informatii, arome si culori m-au obosit prea tare… Acum am un obiectiv clar: astept primavara si pandesc inverzirea naturii!

doar cateva poze aici.

14 thoughts on “Prin padure

  1. Ai fost la Padurea Verde sau alt Zoo? Pentru ca eu nu-mi amintesc de cangur….Dar modificarile sunt de vreo 2 ani….
    Adevarul este ca oamenii ce pazesc acolo interzic hranirea animalelor cu pufuleti si alte chestii de astea , insa nu pot sta in spatele fiecaruia sa spuna ca nu-i voie😦.Din pacate😦

    • la padurea verde. este un cangur mai pitic asa, care-si facea siesta cand am trecut noi. cu putin noroc, poate-l prindeti sarind.
      nu era nimeni care sa supravegheze treaba cu pufuletii, imi venea sa le dau peste mana la parintii ce hraneau animalele cu portocaliul ala toxic. evident ca nu pricep cum dadeau copiilor asa ceva, dar asta e alta problema deja…

      • Ei , Anca…copiii lor , ca si bietele animale ,deja s-au obisnuit cu portocaliul din pufuleti…
        Eu am crezut ca au adus animale noi , de aia intrebam….dar ,din cate scri , tot alea sunt.Bune si alea…si ma bucur cas ingrijite.

  2. Observ ca in ultima vreme te axezi mai mult pe pasiunea noastra comuna, fotografia.😀🙂
    Frumoase imaginile surprinse in padure, cu toate ca primavara este atat de aproae, pana la inverzirea generala mi se pare ca mai avem de asteptat o vesnicie.😛
    Oricum eu am fotografiat tot ce era de fotografiat primavara trecuta, nu mi-au ramas prea multe pentru anul asta. Desigur, wildlife-ul era pe lista de asteptare, dar un obiectiv special pentru asta nu imi permit.

    • in ultima vreme m-am axat pe trait in afara blogului si am ramas in urma rau cu relatarile… incerc sa iau cat mai mult din realitate si gasesc ca timpul s-a cam imputinat🙂
      la noi primavara s-a pornit deja, cat despre faptul ca am pozat si anul trecut, imi place sa cred ca evoluez si vad mereu lumea cu alti ochi sau din alt unghi de atac. deci…loc este, dorinta si inspiratie sa avem!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s