Revin prin miros de tei…

Ganduri amestecate, vreme racoroasa si aroma puternica de tei sub umbra ploii dese din noaptea trecuta. Inca naucita de ora mereu prea matinala la care suna telefonul, simt ca aspirand parfumul incarcat de amintiri, ma cuprinde dorul de scris si de alte cateva pasiuni micute, pe care le-am uitat in valtoarea noii mele vieti. Nu regret nimic, doar imi inchipui cum as putea organiza mai bine totul, pentru a-mi multumi papilele sentimentale si artistice, facand cate putin din fiecare. Am ales sa traiesc mai mult in real, dar nostalgia virtualului ma ajunge periodic din urma.

Lasand la o parte lamentarile, am calatorit la inceput de vara, intr-o saptamana a pensionarilor, calcandu-mi pe urmele de acum cativa ani, la Paralia. Inarmata cu lecturi si Kindle, m-a suprins vremea capricioasa, frigul din camera de hotel devenita brusc neospitaliera si aparatul de climatizare care cu greu a facut aerul respirabil. M-a incantat pe de alta parte, aerul racoros tocmai bun de excursii, norii vatuiti dintre Meteore, atmosfera calma cu turisti putini ai insulei Skiathos, plaja aurie cu umbrele corect ordonate de la Koukounaris vazute de pe terasa hotelului izolat in varf de munte si dansul elegant al delfinilor in intrecerea cu vaporul. Am iubit Grecia torida, o iubesc in continuare si ploioasa, cu marea rece, dar dantelata si respirand acelasi aer sarat cu dor de duca. Am vanat un rasarit solitar, am degustat abundent gyros si tzatziki, am dansat intr-o seara greceasca cu oameni dornici de distractie, am frunzarit hainute si umplut trollerul cu suveniruri pentru cei de acasa. Pentru moment dragostea de mare e sub control!

poze aici.

Si daca tot calatoresc cu orice prilej, intr-un weekend in care vremea a tinut cu noi, am dat o fuga la Garana, intr-o noapte cu ploaie de meteoriti. E adevarat ca abia i-am zarit cu coada ochiului, ca o neinitiata ce sunt hoinarind pe toata bolta cu privirea si ratand unele momente. Dar linistea adanca a Semenicului, noaptea completa, luminata doar in vale de sclipirile discrete ale orasului, constelatiile clare, rotindu-se lent cu trecerea orelor, mi-au ramas placut in amintire. E demential sa abandonezi lumea si sa ai o pajiste intreaga impestritata de o multitudine de flori salbatice, cu iarba imposibil de verde, soare si relaxare doar la un pas.

poze aici.

 

As minti sa spun ca m-am bucurat cand am intrat iar in vartejul saptamanii… dar intr-un alt weekend am repetat zona, de data aceasta cu cortul  si-o multime de copilasi scaldandu-se in apa glaciala a paraului sau ascultand toropiti de focul de tabara, povesti despre animalute firoscoase sau roboti super-dotati. Dupa ce-am trecut de perioada de acomodare cu urletele si dadaceala plasata dintr-un capat in altul al poienii, m-am bucurat de ritmul mai lent de urcare pe munte si de pauzele dese datorate piticilor care aveau ritmul variabil, de la foarte rapid la deloc  gasind tot felul de amanunte interesante pe drum. Acomodarea cu cortul n-a decurs cum m-as fi asteptat, pana la urma mi-am fixat dormitorul in masina, dar una peste alta, am redescoperit deliciile confundarii cu natura in lipsa confortului, cantecul susurat al greierilor, spiralele contra tantarilor, vinul baut lent urmarind la nesfarsit jocul taciunilor si trezirea odata cu ridicarea soarelui, luand roua in picioare…

poze aici.

Imi lipseste scrisul, dar mi-a lipsit mai mult lumea pipaita de aproape si natura respirata cu nesat. Printre picaturi incerc sa le fac pe toate si in plus sa va salut cu tot dorul!

 

2 thoughts on “Revin prin miros de tei…

  1. Bine ai revenit, ce sa zic, mie si inainte mi se parea ca traiesti intens in real.😀
    Si eu scriu rar de tot, atunci cand am starea de spirit necesara, cand ma cuprinde dorul de prietenii din blogosfera. Asa ca te inteleg perfect.🙂
    Nu am cunoscut insa Grecia ploioasa, aproape ca mi-e imposibil sa mi-o imaginez asa. Ti-am admirat fotografiile care mi-au trezit o gramada de amintiri pentru ca am fost si eu la Meteore si pe insula Skiathos. In vara asta sper sa ajung in Zakhyntos.
    Parfumul florilor de tei dupa ploaie? Inegalabil, cel mai frumos din lume.🙂 Pentru el as vrea sa fie iunie tot anul. :))

    • daaaaaaa si eu gandesc la fel despre parfumul de tei!!!
      am incercat ieri sa intru pe blogul tau si m-a ejectat. sper sa fi fost ceva provizoriu🙂
      iti doresc sa ajungi in zakhyntos, am vazut poze superba de acolo!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s