Jurnal de vacanta: Thassos ziua a 4a

Am intampinat ziua cu mari emotii, ma decisesem sa fac scuba diving si inca nu eram convinsa ca nu va fi ultima mea zi de viata. M-am mai incurajat in minte ca daca le povestesc astora la ce hal de panica experimentez cand sunt cu nasul sub apa, isi fac trei cruci si-mi dau viteza. Din pacate nu s-au lasat impresionati de scutecele mele deja ude si mi-au explicat ca nu conteaza cum reactionez scufundata, nimeni nu moare, toti se adapteaza. Habar n-am cum au trecut notiunile introductive, desi am fost numai urechi, am ras si am comentat intruna (mda, panica asta!). Cert e ca dupa un scurt drum in afara Potos-ului, am ajuns la malul marii, am fost echipata in costum de scafandru, incluzand pe langa salopeta aia mulata sexi, labe, vesta si tubul de oxigen. Par multe, dar in apa cu asistent permanent, nu le-am simtit. Desi facusem cateva probe de respirat in tub cu o zi inainte in piscina, am bagat o panica maxima pana am decis sa respir cat de cat normal, odata ce m-am trezit dusa lent dar sigur sub undele albastre. Nu aveam decat un singur gand „nu pot sa respir, imi intra apa si ma sufoc!!!” Eh, cand iti doresti se mai si intampla! Ochelarii imi erau putin largi si de cateva ori am experimentat  aspiratia marina pana in adancul sinusurilor, dar grecul insarcinat cu paza mea, m-a scos afara, m-a calmat si m-a bagat la loc. Daca am vazut ca nu ma inec, in pofida tuturor tentativelor, am decis sa controlez putin panica, sa ignor zgomotul ritmic al bulelor ce se ridicau la suprafata (unde speram sa ajung si eu la final!!!), sa casc ochii in jur. Ce sa vezi? O mare albastra, transparenta, razele soarelui filtrat dens, bancuri de pestisori colorati si vegetatie marunta cenusie, parand pufoasa. Scafandrul care m-a insotit mi-a cules cateva cochilii goale de arici de mare, colorate intr-o multitudine de nuante pastelate, m-a atentionat de cate ori treceau pesti, mi-a aratat ce pot atinge in siguranta: un fel de bureti galbeni cat degetul si tot felul de vegetatie pufoasa. La un moment dat a luat de pe fundul marii un obiect cilindric de culoarea nisipului si l-a intins spre mine. N-am prea apucat sa ma intreb ce-i aratarea aia pentru ca in momentul in care am atins-o a aruncat un fel de jet, ca niste ate grosute de un alb stralucitor si foarte lipicioase. Ne-am curatat si am continuat plimbarea, el inotand eu stand cuminte, pliata, pana la punctul de intalnire cu ceilalti scafandri, unde am facut o poza de grup, iar liderul echipei si-a scos tubul din gura si a trimis bule de aer sub forma de cerculete in sus. Spectaculos!… daca nu respiri greu si cu teama de a nu lua iar apa la bord! Drumul inapoi a fost scurt si intr-un final am vazut linia de suprafata apropiindu-se realizand ca am trecut cu bine (e adevarat nu cu prea mult curaj!) si experimentul acesta.

Pentru un om ultra panicat de apa, am considerat scuba ca un prim pas in infrangerea fricii (desigur, asta nu reprezinta o garantie ca voi face si altii!!!). E adevarat ca n-am vazut foarte multe, nu-mi amintesc daca aerul respirat avea vreo caracteristica (era ceva vital, doar), dar mi-a placut mult linistea din adanc, intrerupta doar de respiratia mea ritmica (oarecum) si n-am ratat momentul pe care mi-l dorisem mereu- sa privesc de jos spre soare, remarcand in trecere scafandri si vietati parca suspendate.

Ziua a continuat pe un soi de euforie si un pic de oboseala c-un pranz degustand medalion de rechin la Potos in rapaiala unei ploi rapide de vara, iar spre seara o plimbare in port si o „Chefs Salad” delicioasa. (va urma)

8 thoughts on “Jurnal de vacanta: Thassos ziua a 4a

  1. Eu zic ca merita sa experimentezi tot ceea ce iti ofera viata ori de cate ori ai ocazia. Iar scufundarile iti deschid o noua si frumoasa lume. Felicitari pentru ca ti-ai invins frica! Bravo!🙂

  2. O aventura pe care cu siguranta nu o vei uita niciodata. Super! Acum, ca am citit la tine in ce consta scufundarea in adancuri, parca as vrea si eu.😛 Desi inainte sa intru aici nu prea visam la asemenea sport.😀

  3. Stii ce cred eu ca te-ar fi ajutat ? O camera foto subacvativa 🙂 Ai fi uitat de frica ta , ca sa te ocupi de fotografiat. E atat de frumos acolo, sub valuri ….

    • aveam si camera, dar eram panicata maxim…in afara de respiratie, greu puteam controla altceva. cu toate astea e tare frumos, intradevar. cu siguranta ca intr-un final ma voi bucura relaxat de experiente de genul asta… dar mai dureaza putin😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s