Atelier foto la Plai (II)

Oarecum mai odihnita, dar plina de emotii mi-am ocupat locul pe bancuta din Casa fotografiilor si am intins stickul cu poze, asteptand cu infrigurare desfiintarea cadrelor abia alese pana tarziu in noaptea precedenta. Nu eram multumita de ce-am realizat, insa daca nu prezint bun sau prost, n-am sa invat niciodata cum ar fi trebuit sa fac. Ca de obicei Csaba nu m-a „asasinat” cum ma asteptam (desigur, nici nu m-a laudat!), doar a punctat in fiecare poza ce lipsea, cum sa obtin o incadrare mai buna, cat de importanta e masurarea luminii si tot felul de alte amanunte vitale pentru mine, poate plicticoase pentru voi, sa ca nu insist. Am dezbatut si fotografiile altora, apoi, dupa o pauza prelungita de masa, in care am ascultat putin din concertul rock al copiilor si din repetitia concertului de fado ce urma in seara aceea, „domnul profesor” ne-a revelat cateva dintre artificiile de prelucrare, am pus intrebari, am dezlegat nelamuriri, intr-un ton de lucru fara tensiuni sau orgolii, doar incercand fiecare sa luam sau sa dam cat mai mult.

Nu prea stiu cum a trecut ziua, invatand o multime de lucruri, facand poze de grup cu palarii haioase si buchete dulci, cautand un loc in hamac, privind tehnica de auto-aparare predata profesional de un tip pe care l-am banuit ca preda arte martiale, ascultand un concert de adulti, probabil un fel de rock dupa urechile mele profane, evitand ploaia care ne testa la diferite tonalitati, osciland daca sa-mi impletesc o suvita colorata sau nu si terminand cu o pictura faciala c-o floricica albastra.

Spre seara in timp ce inca dezbateam pe teme foto, am auzit debutul concertului fado, sustinut de Carminho si am zbughit-o spre scena. O fatuca tanara si trei ghitari dialogau bogat, trezind ritmuri si trairi greu de explicat cuiva care n-a experimentat sau nu gusta astfel de muzica. Sunete aruncate cu patos spre cer, modulate elegant si reluate complicat, tanguiri ducand gandul la iubiri apuse sau prieteni plecati departe, alternand cu piese vioaie care-ti obligau picioarele sa tina ritmul, mustind de viata, bucurie, chiar fericire. Uneori suna trist dar finalul era mereu invingator si optimist.

Dupa o scurta pauza in care am agatat un vin fiert cu tot felul de fructe delicioase in el, m-am apropiat de cel de-al doilea concert al celor de la Subcarpati. Ii auzisem putin la repetitii si-mi atrasesera atentia ritmurile de muzica populara, combinata cu rock. Eram curioasa cum vor suna, mai ales ca pe scena pe langa artistii trupei, performa si-o orchestra destul de serioasa. O muzica dezlantuita, cei doi solisti lasau din cand in cand si doua fete sa mai domoleasca ritmurile, inceputul pieselor cu prelucrari din folclorul autohton. Intre timp ploaia care pana atunci taraise maruntel  si-a dat drumul bogat, reflectoarele taiand din cand in cand brazde de lumina strabatute dens de siroaie. Eu care nu suport in mod normal ploaia si nici sa stau sa ma ude, imi trasesem gluga adanc pe ochi si doar priveam, lasand bucuria celor care gustau atmosfera ultimei zile de festival sa-mi umple sufletul. Cu regret am plecat spre casa gandind ca atunci cand esti fericit nici o cantitate de ploaie nu-ti poate strica starea de spirit!

 

2 thoughts on “Atelier foto la Plai (II)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s