Dupa trei zile de vagabondaj artistic prin capitala Renasterii, am nevoie de timp de decantare, mai asez impresiile, imi trag sufletul plin de bucurie, triez din poze si incerc sa va arat un oras in care viata se traieste dupa alte reguli, vazut prin ochiul meu de fotograf incepator. Asadar, am ajuns seara si am luat-o usurel la picior, desi atmosfera, mirosurile si tumultul trepidant al Florentei intr-o continua forfoteala ma zapacise complet. Blitzul aparatelor foto, limbile amestecate, multi asiatici, dar si destul de multi romani, cersetori putini, forte de ordine si o curatenie cel putin surprinzatoare cu atata vanzoleala de lume si civilizatii cu tineret mult, aflat in vacanta, dar si grupuri de pensionari, miscandu-se agale urmarind fanionul din varful unei umbrele colorate si tinand disciplinati randul.
Un spectacol deosebit il ofera vitrinele, fie ca expun dulciuri, inghetata, haine sau peste, parca fiecare se intrece sa-si puna talentul in valoare in asa fel incat sa ramai agatat cu privirea de marfa expusa si sa-ti doresti sa cumperi. O lumina calda da batranului oras un aer blajin, in fiecare piata cate un muzicant ambulant se produce, insa tot ce se aude e armonios, bland, indeamna la visare si bucurie sufleteasca.
Ajunsa in Piata Domului am dat ocolul celei mai mari catedrale vazute de mine vreodata, din pacate inchisa la ora aceea, am admirat grupurile statuare luminate bogat si prezentand detalii de o precizie uluitoare, am surprins terasele aproape pustii, dupa lasarea serii frigul devenise patrunzator, o tusa cu o privire lunga si curioasa pe langa Galeriile Ufizzi si apoi pe malul raului Arno, catre Ponte Vechio, podul care adaposteste magazine de bijuterii de-o parte si de alta a unei strazi pavate ce-si pastreaza cu succes aerul medieval. Infrigurata bine, obosita de traseul combinat( avion si trenuri), care ma adusese acolo si naucita de atatea comori aflate toate la indemana mea, doar sa decid cu ce sa incep, m-am retras in camera sa visez repede pana dimineata!
ha…bine ai revenit din vacanta :). te simt incarcata de pozitiv si ma bucur :P. imaginile sunt extraordinare iar puisorii si oitele tare mi-au facut cu ochiul :). zi faina…..
iti multumesc de intampinare, am un tonus de milioane 🙂
zi faina si tie, geanina!
Daca te declari amator in ale fotografiei, ei uite, iti pot spune ca fotografiile au iesit bine dpdv calitativ. Claritatea cladirilor e foarte bine surprinsa (avand in vedere mediul in care au fost realizate), iar oamenii in miscare confera un aer rarefiat. Toate bune si o dimineata placuta!
iti multumesc, cipriano, asta e nivelul la care sunt acum. poate cu timpul voi reusi mai multe 😉
Nimeni nu se naste invatat! Uita-te peste articolele mele putin mai vechi, sa vezi ce fotografii faceam! 😉 Acum m-am apucat mai serios de scris 🙂 Toate bune!
ti-am vizionat cateva fotografii, pe articole nu am apucat. ce sa-ti urez? spor la scris si inspiratie maxima 🙂
La fel si tie! Sa ne citim cat mai mult timp! Sal`tare!
am o nelamurire, de ce nu pui la adresa blogului, adresa noua,cand comentezi, sa fie mai usor de ajuns la tine, daca tot te-ai mutat?
Bine ai revenit. Pozele- sunt a-ntaia, asa cum ne-ai obisnuit. Urmeaza si alte povesti, nu-i asa? 🙂
ceau, gabita, mi-a fost dor de tine. dau o fuga sa vad ce mai faci.
daaaaaaa, acum le despachetez 🙂
am fo si eu acolo, anul trecut, tot în martie… Doamne, că tare-i frumos! huh! ce dor de Firenze mi-ai făcut!
să-ți fie de ghinișor, fată dragă și scumpă! :*
mi-a fost , a trecut tare repede 🙂
tot tamaguci??? pune-i si-un gravatar!!! 😆
Foarte frumoase fotografiile, ca de altfel intreg articolul. Mama e innebunita dupa Italia si vrea neaparat sa ajunga pe acolo. 🙂 Esti o norocoasa!
se poate face si cu bani mai putini. eu am crezut mereu ca sunt necesare vagoane de bani pt asa ceva. de cand s-a inventat wizzair-ul, sendviciurile si hostelurile, daca nu ai un standard de viata prea ridicat, exista turism low-cost 🙂
tin pumnii mamei tale sa-si indeplineasca visul!
Si eu am calatorit cu wizzair si am fost foarte multumita. Acum asteptam sa vedem cand se va ivi ocazia! Multumim si de excursia asta virtuala! 🙂
cu mare placere. vor mai urma inca alte aspecte, am tolba doldora de povesti. la unele insa ma mai documentez inca 😉
foarte frumoase pozele, bun si aparatul daca face asa poze pe timp de noapte. La Florenta am invatat pentru prima data ce inseamna sa bati circiumile dintr-un oras turistic insotit de un localnic …
ce faaaaaaaaaiiiiiiiiiiinnnn!!! asta mi-ar fi placut si mie, chiar daca „stric” bautura de obicei. imi place sa observ oamenii, sa ma amestec printre ei, sa le ascult povestile.
am un alt aparat…insa sunt noua pe la butoane, asa ca deocamdata nu ma laud…
Mie mi-a ramas gandul din pozele tale, la statui :D.Statui senzuale? 😉 Cred ca te-ai incarcat de energie multa,eu am stat numai in gradina vreo cateva zile si-s alt om,da-apoi sa pleci.
cu statuile e o poveste mai lunga, ramaneam privind apreciativ adesea si fluierand a paguba 😀
da, si energie si informatie fffffff multa. acum desir povestile.
Uite, partea asta nocturnă a orașului n-am văzut-o, deși am fost de două ori în el, dar de fiecare dată ziua. Oricum, îi fain în orice segment al zilei.
am stat f central, asa ca am tot misunat in toate momentele zilei. e tare placut seara, daca era putin mai cald era fara cusur!
Imi plac pozele cu vitrinele de mor! mie tot timpul imi ies cu reflexii!!!
Deabia astept restul jurnalului! In prima seara cand am ajuns acolo exact acelasi traseu l-am facut si noi 🙂
😀 cred ca ne asemanam la multe!
vor fi chestii diverse. din pacate la uffizi si pitti n-am facut poze deloc, era personal de supraveghere cata frunza si iarba. insa am cascat ochii cat am putut!
Bine revenit Redsky !
Frumos locșor ai vizitat !Cred că ți-a plăcut și te-ai simțit bine !
Fotografiile sunt impresionante 🙂
multumesc de intampinare, da a fost frumos, din alta lume… mi-a placut mult 🙂
Superba Florenta in imagini
Ai mancat din renumita inghetata italiana? 🙂
absolut, nu puteam rata asa ceva, mai ales ca sunt la fiecare colt de strada 😉
uf…mi-ai facut dor de Italia … da, asa e, ai dreptate…se poate vizita si cu bani mai putini daca nu tii mortisi sa incarci lumea mici „amintiri” la intoarcere … acum doi ani am avut de ales intre Genova si Florenata …am ales Genova…asa ca vii tu acum cu Florenta in adaos!!! :-)))
stii cum e, mereu vine cate o compensare. va veni si florenta la un moment dat. totusi, ti-a placut genoa? ai pus undeva poze, dai un link? 😉
nu, nu am pus poze … imi e greu sa ma intorc la pozele din urma… dar poate e o idee
nu te intoarce, privirea tot inainte… sigur ce urmeaza va fi mult mai frumos!