Biserica romano-catolica- Vinga

Am reusit in sfarsit sa vad de aproape aceasta biserica care atrage cu maretie atentia, pe soseaua Timisoara-Arad si ale carei turnuri suple se infing cu prestanta spre cer. Din pacate la ora aceea torida dintr-o zi de sambata, era inchisa, lucru care nu m-a impiedicat s-o fotografiez de afara si sa caut informatii despre ea, pe net. Iata ce am aflat:

A fost construita de comunitatea de bulgari din Banat in jur de 1890, dupa 10ani in care s-au adunat fondurile necesare. Pentru ridicarea ei au fost folositi voluntari, zilnic intre 50-150 si meseriasi, vreo 15-40. In timpul celui de-al 2lea razboi mondial patru din clopote au fost cedate in interes militar. A ramas doar un clopot ce cantareste 330kg, iar mai tarziu s-au mai adaugat inca doua mai mici. Fundatia bisericii este ridicata de la o adancime de 6metri si s-au folosit caramizi prelucrate manual, cam 3milioane de bucati arse in cuptoare aflate la marginea comunei. Lucrarea a fost terminata in 1892, insa in 1912 o furtuna smulge partea superioara a turnului stang si din motive de siguranta se demonteaza si varful turmului drept. Cativa ani mai tarziu, sunt refacute dar cu 3metri mai scurte, avand acum 65metri.

Constructia impresioneaza prin simplitate, linii ferme fara detalii inutile, in stil neogotic. Se pare ca interiorul este decorat deosebit de bogat prezentand nu mai putin de 9altare, statui si candelabre, toate construite din lemn de un maistru din Tirol, detaliu ce m-a facut sa sper ca data urmatoare voi reusi sa fac ceva poze si in interior. Orga prezinta 30 de registre si 1800 de tuburi.

In ultimii ani lucrarile de intretinere a bisericii s-au realizat integral din donatii, ceea ce arata ca aici, inca exista o comunitate puternica, ce a gasit calea de a pastra una din deosebitele mosteniri ale trecutului, un simbol pe care-l cunosc toti trecatorii si care nu ramane neadmirata chiar si de cei care-i descopera pentru prima oara, printre pomii de pe dealuri, silueta zvelta. Un plus il constituie parcul din fata bisericii, oarecum ingrijit, strajuit de un obelisc modest si un palc de corcodusi garboviti de roade. Un loc discret de reculegere, in umbra unei veri caniculare.