E un film putin trist, deci pentru cei aflati in depresii e indicat doar daca sunteti in cautarea unui motiv valabil de plans. Pentru cei cu stare psihica normala e un film bun, cu o distributie interesanta, dar fara sclipiri: Cameron Diaz, in rolul unei mame desfigurata de grija copilului si un Alec Baldwin gras, cu un rol episodic, fara a arata nimic deosebit in ceea ce priveste arta teatrala.
Insa, toate acestea sunt compensate din plin de subiect: parintii unui copil bolnav hotarasc sa mai faca inca un copil, care sa fie perfect compatibil cu primul si de la care sa poata preleva celule, maduva, sange si ce va mai fi nevoie in lupta contra bolii. Totul merge oarecum in ordine, atat cat poate fi in cazul dat, pana cand copilul de sacrificiu se razvrateste si refuza sa dea un rinichi, incercand sa obtina un fel de independenta medicala, de a avea dreptul sa decida ce si cat doneaza pe viitor surorii ei. Initial am fost socata de hotararea parintilor, apoi de suferinta intregii familii si la final (nu al filmului!) de gestul cumva egoist al surorii mai mici. Oscilam intre a-i da dreptate, fetita fiind chinuita de mica cu tot felul de operatii, dovedind o maturitate redutabila, dar si de amenintarea mortii surorii mari. Enorm de dificila alegere a carei rezolvare n-am sa v-o dezvalui, lasandu-va sa vizionati filmul.
Ce insa mi-a placut a fost dragostea dintre membrii familiei, cei doi parinti, un frate mai mare, cele doua surori si sora mamei, strans uniti in jurul celei bolnave, toleranti unul cu celalalt, pretuind la maxim fiecare minut petrecut impreuna, comunicand perfect, incercand sa pretinda ca au o viata normala. Cati dintre noi in fata unui necaz avem taria sa ramane oameni, nu ne inraim si nu ne instrainam de toti? Cati dintre noi apreciem sanatatea pe care o avem si faptul ca suntem impreuna, o familie, ca putem sa ne bucuram unii de altii? Un film care ar putea pune pe ganduri…sau nu.
O duminica frumoasa si insorita tuturor!
Redsky2010's Blog 
red, am mai spus si in alta parte, am revăzut filmul „gară pentru doi”, pe care ţi-l recomand din toată inima!! N-are pic de sirop în el; un film despre viaţă şi dragoste. Dacă vrei, îţi dau link-ul cu torrentul 🙂
O duminică frumoasă!
aici e lapoviţă şi ninsoare! a înnebunit primăvara!
si aici a batut un vant rece, dar din cand in cand a mai scos soarele capul dintre nori… o veni ea pana la urma sau plonjam direct in vara cu temperaturi de 40grd 🙂
Cand aud de astfel de cazuri sau le vad transpuse in filme, imi dau seama ca cel mai de pret lucru este sanatatea, mai ales a copilului tau.
e tot ce conteaza pana la urma si ceea ce nu poti cumpara. numai bine, gabriela!
intr-adevar subiectul filmului pare foarte … bogat si ofertant! Ma bucur ca ne-ai atras atentia asupra lui!
cu mare placere, coolnewz-a. trist, insa cu mesaj bun si o familie de invingatori! vizionare placuta 😉
Nu-mi plac filmele triste. In privinda solidaritatii interumane, pot sa spun ca e destul de rara, in maniera celei prezentate in film.
nici mie nu-mi plac filmele triste. aici insa nu tristetea e pe primul plan, ci dragostea de viata si modul in care fiecare se straduieste sa „fure” un moment in plus.
Da, e bine să ne reamintim mereu și meru lucrul ăsta: ce minunat e să îi ai pe cei dragi sănătoși. Iar dacă se întâmplă să se îmbolnăvească, să-ți păstrezi omenia și să ai resursele necesare de a-i face celui în cauză ”trecerea” mai lină.
e greu sa incerci sa gandesti cum e mai bine pentru el/ea si sa nu te gandesti in primul rand la pierderea ta…